Amigdalitele la copii pot apărea atât din cauze bacteriene, cât și virale. De aceea, medicii ar trebui să prescrie tratamentul adecvat doar în urma unui examen atent, deoarece antibioticele administrate în cazul amigdalitei de origine virală poate avea „efecte adverse spectaculoase”, avertizează Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatrie, Conferențiar universitar, Doctor în Științe Medicale, medic la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului.
Specialistul a făcut această precizare joi, într-o postare pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii, în contextul în care „foarte mulți copii sunt examinați zilele acestea pentru boli acute cu afectare amigdaliană”.
Potrivit medicului, „atunci când „roșu în gât” se asociază și cu depozite pe amigdale, aproape mereu este prescrisă o rețetă de antibiotic, fiind bănuită o cauză bacteriană a bolii. Mai ales in zilele acestea când streptofobia noastră națională a atins cote extrem de ridicate”.
Însă, problema este din punctul de vedere al Dr. Mihai Craiu, „că un examen clinic sumar/incomplet și eliberarea rapidă a unei rețete cu mult-mediatizatele antibiotice de uz pediatric care se găsesc greu (Amoxicilină și Amoxicilină-clavulanat adică Augmentin și similare) pot avea urmări neplăcute”.
Asta se întâmplă din cauză că „unele dintre aceste amigdalite acute (apropos BOALA se cheamă „amigdalită” iar ORGANUL bolnav se cheamă „amigdale”) sunt produse de un virus, numit Epstein-Barr”, explică specialistul citat. Practic, aceste amigdalite sunt provocate de un virus, nu de o bacterie.
Citește și:
Dr. Mihai Craiu: Când un doctor prescrie antibiotic, riscul e de 5 ori mai mare să greșească decât dacă nu îl prescrie
Medicul Sandra Alexiu: E criză mare de medicamente. Se găsesc greu antitermice și antibiotice pentru copii
„Administrarea pripită de antibiotic poate avea efecte adverse spectaculoase”
Medicul continuă: „Ei și? Tot dăm degeaba aceste antibiotice la o mulțime de boli virale, diferite de virusul EB (Epstein-Barr – n.r.)… Problema este că administrarea pripită a unui antibiotic beta-lactamic în cazul unei infecții cu EB poate avea efecte adverse spectaculoase”.
Potrivit explicațiilor lui Mihai Craiu, mononucleoza infecțioasă este o boală ce poate fi confundată cu amigdalita streptococică, dacă medicul face un consult superficial.
Mononucleoza infecțioasă „nu se împacă” cu antibioticele betalactamice și apare o erupție impresionantă în 90% din cazurile tratate cu Amoxicilina/Amoxicilină-clavulanat. Erupția arată îngrijorător și este asociată cu discret prurit”, precizează medicul pediatru.
De altfel, unii pacienți cu mononucleoză infecțioasă fac erupție și fără tratamentul cu antibiotice. Însă, „în aceste cazuri, ea este mult mai puțin severă și nu are prurit”, mai spune specialistul, citând site-urile healthline.com și The Brazilian Journal of Infectious Diseases.
Concluzia medicului Mihai Craiu referitoare la prescrierea celui mai bun tratament al amigdalitelor este următoarea:
„Toate cazurile de amigdalită acută cu depozite pe amigdale trebuiesc evaluate serios și, dacă par a fi mononucleoză, ar trebui efectuate analize specifice, iar ulterior confirmării, ne înarmăm cu multă răbdare, să treacă boala.
Nu dăm antibiotice!”
Citește și:
Bronșiolita acută. 7 simptome când trebuie să duci copilul la Urgență
Cum administrăm corect supozitoarele cu paracetamol la sugari. „Nu se taie” și „supradozat este foarte toxic”
Sursa foto: Pavel Danilyuk, Pexels
