OECD, direcția pentru reforme structurale a Comisiei Europene, DG Reform și ministerele educației din România și Bulgaria lucrează la un proiect de reformă a programei școlare din cele două țări.
Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, educația trebuie să țină pasul cu noile cerințe economice și sociale, susțin actorii implicați.
De asemenea, oficialii implicați subliniază necesitatea unei schimbări fundamentale, de la o educație bazată pe memorare și testare rigidă la una care stimulează gândirea critică și creativitatea.
Proiectul „Consolidarea capacității Bulgariei și României de a proiecta și de a realiza reforme curriculare și de a îmbunătăți rezultatele învățării elevilor” își propune să sprijine Bulgaria și România să progreseze pe calea reformelor curriculare și este finanțat de Uniunea Europeană, conform datelor Ministerului Educației.
În perioada 24 – 27 martie, o echipă OECD s-a aflat în România pentru consultări cu părțile interesate în cadrul proiectului.
„Istoric vorbind, educația a avut mai degrabă o abordare rigidă, segmentată a materiilor, a împărțit clar domeniile de studiu. Astăzi, creăm legături între discipline, să le dăm elevilor idei care leagă domeniile. Să renunțăm la predarea pe caiet și teste tradiționale, și să-i învățăm pe copii cum să învețe,” a declarat Paulo Santiago, reprezentantul directoratului de educație și competențe.
Creierul copiilor se dezvoltă într-un ritm foarte intens. În primii ani de viață, creierul formează un milion de conexiuni neuronale noi în fiecare secundă. Specialiștii au observat că dezvoltarea sănătoasă a creierului micuților este afectată de supraexpunerea la ecrane.
Dr. Raluca Teleanu, medic neurologie pediatrică la spitalul Victor Gomoiu din București, a vorbit despre impactul ecranelor asupra dezvoltării creierului copiilor, despre perioadele importante pentru dezvoltarea creierului, precum și despre semnalele de alarmă care ar trebui să determine consultarea copilului de către un specialist, în cadrul Conferinței „Sănătatea copiilor în fața ecranelor”, organizate de Asociația „Din grijă pentru copii”, pe 18 martie, la Hotel Sheraton din București,
Impactul ecranelor asupra creierului copiilor
Creierul copiilor se află într-un proces de dezvoltare intensă, iar expunerea la ecrane, mai ales când este în exces, are un impact negativ puternic.
Medicul Raluca Teleanu a arătat ce impact au ecranele asupra creierului în dezvoltare, conform concluziilor Studiului LaMotte, desfășurat în 2019, care a analizat IRM-uri cerebrale ale copiilor de 3-5 ani, cu diverse niveluri de expunere la ecrane:
1. Modificări în substanța cenușie
Studiile de neuroimagistică arată subțierea cortexului prefrontal, regiunea responsabilă de decizii și autocontrol.
2. Afectarea substanței albe
Conectivitatea între regiunile cerebrale scade. Transmiterea informațiilor devine mai puțin eficientă. Integrarea cognitivă suferă.
3. Întârzieri de limbaj
JAMA Pediatrics a confirmat, în 2020, asocierea dintre timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și întârzierile de limbaj la copiii mici.
Perioadele critice de dezvoltare a creierului copiilor
Medicul neurolog a prezentat cum se dezvoltă creierul copiilor la diferite vârste:
0-3 ani: Dezvoltarea explozivă a sinapselor. Creierul atinge 80% din dimensiunea sa adultă. Se formează baza pentru limbaj și gândire.
3-6 ani: Rafinarea conexiunilor neuronale. Dezvoltarea intensă a ariilor limbajului. Formarea circuitelor pentru autocontrol.
6-12 ani: Dezvoltarea funcțiilor executive. Perfecționarea rețelelor atenției. Consolidarea arhitecturii cerebrale pentru învățare.
Riscurile expunerii la tehnologie
Potrivit medicului citat, “cercetările din neuropsihiatria pediatrică arată o creștere îngrijorătoare a tulburărilor de anxietate, cognitive, de somn etc. corelate cu utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale”.
Iată car sunt riscurile expunerii copiilor la ecrane:
1. Afecțiuni diverse: obezitate, migrene, probleme de postură a corpului
2. Tulburări de somn: insomnie, somn fragmentat, întârziere în adormire
3. Probleme cognitive: deficit de atenție, dificultăți de concentrare
Semnale de alarmă: Când ar trebui consultat un specialist?
Medicul neurolog Raluca Teleanu vine în ajutorul părinților cu recomandarea de a merge cu copilul la un specialist dacă cel mic are următoarele manifestări în domeniile prezentate:
1. Limbaj
Nu gângurește până la 12 luni. Nu spune cuvinte până la 16 luni. Vârsta tipică pentru aceste procese este intervalul 0-2 ani.
2. Motor
Nu merge independent până la 18 luni. Asimetrie persistentă. Vârsta tipică este de 1-2 ani.
3. Atenție
Nu poate menține atenția pentru sarcini simple. Hiperactivitate severă. Aceste simptome reprezintă un semnal de alarmă la orice vârstă.
4. Social
Evitarea contactului vizual. Lipsa interesului pentru alți copii. Semnale de alarmă la orice vârstă a copilului.
5. Comportament
Regresie în abilități. Modificări bruște de personalitate. Se pot manifesta la orice vârstă.
Potrivit specialistei citate, aceste semne pot indica probleme de dezvoltare neurologică ce necesită evaluare profesională timpurie.
Din experiența Ralucăi Teleanu, ea însăși mamă a doi copii, de regulă, mamele, atunci când nu sunt anxioase, ci echilibrate nu ratează eventualele probleme de dezvoltare și apelează la specialiști.
Expunerea la tehnologie afectează abilitățile sociale ale copiilor
Potrivit medicului Raluca Teleanu, expunerea excesivă a copiilor la ecrane le reduce abilitățile sociale. Potrivit acesteia, interacțiunea frecventă a copilului mic cu părinții, cu oamenii îi ajută să învețe să citească chipul oamenilor și, astfel, să recunoască emoțiile oamenilor, să învețe să fie empatici și să stabilească conexiuni. Doar jocul în lumea reală activează rețelele neuronale responsabile pentru abilitățile sociale.
Din aceste motive, “copiii cu utilizare intensă a ecranelor prezintă dificultăți în interpretarea expresiilor faciale”, având dificultăți de recunoaștere a emoțiilor oamenilor, a avertizat specialista citată.
Conform acesteia, “interacțiunile online limitează dezvoltarea empatiei, conexiunile neuronale sunt afectate”.
Iată, așadar, câteva motive clare pentru care este important să stabilim limite clare pentru a evita supraexpunerea copiilor la ecrane. Am scris în acest articol despre intervalele recomandate a fi respectate în ceea ce privește consumul de tehnologie de către copii.
Susținem respectarea unor limite ferme privind consumul de tehnologie de către copii
Parenting 2.0 susține cu tărie necesitatea limitării consumului de ecrane în rândul copiilor, pentru a evita problemele de dezvoltare și pentru a crește copii echilibrați și sănătoși fizic și psiho-emoțional.
Dacă dorești să afli mai multe informații de la specialiști despre efectele ecranelor asupra copiilor și despre cum să punem limite sănătoase, te invit să te alături grupului nostru de Facebook dedicat, unde poți accesa gratuit materialele (articole și webinarii cu psihologi, logoped, directoarea Agenției Naționale Antidrog) din cadrul campaniei de conștientizare “Copiii și ecranele. Cum să creștem copiii sănătoși și echilibrați în era tehnologiei”:
Ministerul Educației și Cercetării a declarat că noile programe de liceu vor include, pentru disciplina Religie, competențe prin care să te poți opune extremismului religios. „Pe lângă elementele mai specifice legate de diverse religii, sunt acele elemente comune de care ați pomenit: valori, etică, morală, competențe prin care să te poți opune extremismului religios. (…) Când vom lucra la noile programe la nivelul învățământului liceal, acele lucruri vor trebui să fie prezente acolo”, a spus acesta.
Moderator: Ați menționat un pic mai devreme rolul Bisericii și al religiei în general. Sigur, în școlile din România se face ora de religie. Ora de religie cu care cred că sunteți de acord că ar trebui să împartă valori, o înțelegere interconfesională și, evident, să imunizeze împotriva extremismului religios. Se întâmplă asta astăzi la orele de religie în școlile românești?
Daniel David: Cred că la unele se întâmplă, la altele nu, ca la toate școlile. Se predă biologia bine peste tot? Unele școli o fac mai bine sau unii profesori mai bine, alții colorează biologia ideologic. Se întâmplă la fel, dar e clar că în zona religiei – și noile planuri-cadru pe care le discutăm în aceste săptămâni – am spus foarte clar că, pe lângă elementele specifice diverselor religii, fiindcă nu pot să nu recunoști că se prezintă și se predau și aceste lucruri, într-un fel faci ora de religie dacă ești preot ortodox, în comparație cu, nu știu, cineva care vine pe latură catolică, de exemplu. Dar pe lângă elementele mai specifice legate de diverse religii, sunt acele elemente comune de care ați pomenit: valori, etică, morală, competențe prin care să te poți opune extremismului religios. Sunt lucruri pe care le ținem, ca să spun așa, în atenție și, când vom lucra la noile programe la nivelul învățământului liceal, acele lucruri vor trebui să fie prezente acolo.
Regulile anunțate de ministerul Educației
Ministerul Educației și Cercetării a pus în consultare publică un proiect de metodologie pentru predarea Religiei, care reglementează organizarea predării acestei discipline în învățământul preuniversitar, inclusiv modalitatea de înscriere a elevilor la cursuri.
„Părinții/reprezentantul legal, pentru elevul minor, respectiv elevii majori care doresc să îşi exercite dreptul de a participa la ora de Religie își exprimă opțiunea în scris, într-o cerere adresată unității de învățământ, în care precizează și numele cultului solicitat. Se pot depune cereri pentru frecventarea orei de Religie pentru cultele recunoscute de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată. Schimbarea opțiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin cerere scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a reprezentantului legal pentru elevul minor”, prevede proiectul.
Ce se întâmplă dacă elevul nu face Religie
Cererea depusă este valabilă pe toată perioada de școlarizare în învățământul preuniversitar sau până la schimbarea opțiunii. Potrivit proiectului, în cazul în care elevul nu frecventează orele de Religie, situația școlară se încheie fără această disciplină.
În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
„Elevului care nu frecventează orele de Religie i se va asigura prezența în unitatea de învățământ pe durata derulării cursurilor. (…) În situația în care părinții/reprezentantul legal pentru elevul minor, respectiv elevul major decid, în cursul anului școlar, schimbarea opțiunii de a frecventa ora de Religie situația școlară a elevului respectiv pe anul în curs se încheie fără disciplina Religie”, mai stipulează actul normativ propus.
Noua metodologie reglementează o serie de situații care pot apărea
În situația în care, pentru un nivel de clasă, au fost depuse cereri de frecventare a orei de Religie pentru mai multe culte, conducerea unității de învățământ organizează predarea disciplinei prin gruparea elevilor în mai multe formațiuni de studiu corespunzătoare, cu respectarea prevederilor legale.
„În situația în care numărul solicitărilor de frecventare a orei de Religie pentru un anumit cult, depuse de elevii de la același nivel de clasă, nu permite constituirea formațiunii de studiu pentru disciplina Religie cu respectarea efectivului minim prevăzut de lege, studierea disciplinei Religie pentru cultul respectiv se poate face și în regim simultan. (…) Predarea în regim simultan se face pentru elevii care solicită studierea Religiei pentru cultul respectiv de la două sau mai multe niveluri de clasă aparținând aceluiași nivel de învățământ – primar/gimnazial/liceal”, se mai arată în proiect.
Conform proiectului, pentru elevii care nu solicită frecventarea orei de Religie sau cărora nu li s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină, unitățile de învățământ stabilesc prin propriul regulament activitățile pe care aceștia le pot desfășura, spațiile în care se desfășoară acestea, precum și responsabilitățile privind asigurarea supravegherii și siguranței elevilor, în perioada în care ceilalți participă la ora de Religie.
„Elevii cărora nu li se pot asigura condițiile pentru frecventarea orelor de Religie, conform confesiunii proprii, pot solicita să participe, în calitate de audienți, la orele de Religie organizate de unitatea de învățământ pentru elevii aparținând altor culte. Participarea se aprobă de către conducerea unității de învățământ, la solicitarea scrisă a părinților/reprezentanților legali pentru elevii minori, respectiv la solicitarea elevilor majori”, mai prevede proiectul.
Mini-seria „Adolescence” a stârnit o serie de aprigi dezbateri în spațiul public, foarte mulți formatori de opinie venind cu recenzii, păreri și opinii despre serialul de pe Netflix care a devenit un adevărat blockbuster.
Atât pentru cei care au văzut filmul, cât și pentru cei care nu l-au văzut, întrebarea este: „Cu ce rămân părinții de adolescenți?,” iar pentru a răspunde la această întrebare, preluăm câteva gânduri scrise de psihologul Andreea Talmazan, care ne ajută să trecem peste simpla vizionare a filmului și să înțelegem ceva mai mult din serial.
„Îndemnurile către părinți să vadă serialul sunt bune. Dar vizionarea lui, precum și a altor filme și seriale, este insuficientă. Munca clinică mi-a dezvăluit faptul că de cele mai multe ori părinții nu sunt conștienți că relația cu copilul ajuns la adolescență este consecința acțiunilor de până atunci. Adolescența nu apare peste noapte; ea vine în continuarea copilăriei mici, a copilăriei, a primilor ani de școală și după o scurtă perioadă de tranziție,” spune specialistul pe pagina sa de Facebook.
Nu este vina lor că au fost născuți într-o astfel de lume super tehnologizată
„Cum nu ne învață nimeni să fim părinți de bebeluși, nici adolescența nu vine cu manual de utilizare. Și mulți dintre părinți adesea nu realizează că una dintre cele mai mari greșeli pe care le pot face în relație cu proprii copii ajunși adolescenți este să își compare propria adolescență cu a lor,” mai scrie psihologul.
„Este greșit din mai multe motive și am să spun câteva care sunt atât de evidente încât nici nu le luăm în seamă pe măsură ce le facem.
În primul rând adolescența părinților a avut loc într-un alt context socio-economic și tehnologic decât adolescența copiilor. Copiii nu sunt vinovați și responsabili că în copilăria părinților nu existau mai multe canale de televiziune și desene animate, nu existau telefoane smart, nu existau computere și laptopuri. Nu este vina lor că au fost născuți într-o astfel de lume super tehnologizată.
În al doilea rând, părinții au avut alți părinți decât cei pe care îi au copiii lor adolescenți. Deseori părinții de azi sunt invidioși (la nivel inconștient) pe proprii copii pentru că au părinți diferiți de cei pe care i-au avut ei.
În al treilea rând, copiii de azi nu mai au spațiile de joacă pe care le aveau părinții lor când erau de vârsta lor. Nu mai există „găștile de cartier”, nu mai există jocurile în țărână, nu mai există competițiile adhoc dintre cei de la scara A și cei de la scara B sau cei de la Blocul A1 și cei de la Blocul B2, arată Andreea Talmazan.
Dar cel mai tare copiii de azi sunt vitregiți de prezența părinților și implicit de privirea lor,” arată psihologul a cărei postare poate fi parcursă integral, aici.
Ministrul Educației, Daniel David, reafirmă că nu ar interzice nici TikTok și alte rețele de socializare și nici tehnologia care se află astăzi la îndemâna copiilor, tinerilor, el explicând că prohibiția duce la apariția cu intensitate și mai mare a fenomenului interzis.
Daniel David spune, însă, că este nevoie ca aceste rețele de socializare şi descoperiri tehnologice să fie utilizate în avantajul tinerilor, iar rolul de divertisment al TikTok să fie combinat cu unul educațional, transmite News.ro.
El a anunțat și un posibil parteneriat cu rețeaua chineză TikTok, acuzată că a jucat un rol esențial în manipularea campaniei electorale de către candidatul Călin Georgescu.
TikTok se află acum sub investigație lansată de Comisia Europeană. Rețeaua chineză riscă o amendă de 6% din cifra de afaceri globală sau chiar interzicerea pe teritoriul UE.
De remarcat că în China rețeaua funcționează după reguli mult mai stricte care fac aproape imposibil accesul adolescenților la conținut manipulator. În occident însă, Tiktok e folosit pe scară largă pentru campanii de manipulare, pentru difuzarea de conținut violent, la limita legii, după cum arată Comisia Europeană.
Daniel David: „Dacă interzici comportamente, ele tind să reapară cu intensitate mai mare”
Întrebat, în emisiunea Insider Politic, difuzată sâmbătă de Prima TV, dacă ar interzice TikTok, Daniel David a răspuns negativ.
„Nu. Eu totdeauna am atitudinea asta ca psiholog, ştiu ce periculos este să interzici lucruri. Pentru că dacă interzici comportamente, ele tind să reapară cu intensitate mai mare, cu frecvenţă mai mare, cu durată mai mare. Dacă controlezi efectiv puternic contextul, încep să apară în alte contexte, vedeţi şi pe internet: apare internetul negru sau gri. Eu sunt de alt principiu. Hai să controlăm în sens bun ceea ce se întâmplă. tehnologia, inclusiv TikTok-ul. Am spus în diverse situaţii, TikTok-ul nu este bun sau rău în sine, el devine bun sau rău în funcţie de cum îl folosim. Haide să-l folosim bine! Îl folosim bine înseamnă a duce acolo şi conţinuturi educaţionale, a duce şi ştiinţă, a duce şi cultură”, a detaliat Daniel David.
Ministrul Educației: „Tehnologia e aici. Nu putem scăpa de ea”
Acesta e de părere că, fără a anula funcția de divertisment a rețelelor de socializare, în acestea pot fi inserate și conținuturi educaționale.
„Să nu lăsăm numai bizareriile, pseudoștiința, conspirațiile să fie acolo. Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu cei de la TikTok România și lucrăm la un parteneriat. Acum gândim o listă de creatori de conținut, pe zona asta STEM, science, technology, engineering and mathematics, adică știință, tehnologie, inginerie și matematică, astfel încât să începem să ducem pe TikTok și astfel de lucruri, sigur, într-o manieră atractivă (…) lucruri care să stimuleze, să mire copiii. (…) Tehnologia e aici. Nu putem scăpa de ea. E o mare greşeală să o interzicem, nu numai TikTok-ul și inteligența artificială, celelalte rețele de socializare. Trebuie să avem grijă însă să le ducem într-un context educațional științific. Sigur că totdeauna o să fie și non-știință și pseudoștiință, dar tinerii și oamenii să poată să aleagă.”
Daniel David, sfaturi pentru părinți: „Asta trebuie să-i înveţi pe copii”
De asemenea, întrebat cum poate fi motivat un copil să citească, să învețe, atunci când idolii lui din mediul online prezintă o rețetă facilă a succesului, Daniel David spune că trebuie venit cu contraexemple.
„Și sunt foarte multe contraexemple, foarte mulți oameni de succes, de fapt, cei mai mulți oameni de succes, când te uiți în Statele Unite, dacă te gândești, îi vezi absolvenți de Harvard, Yale, Stanford și așa mai departe, cazurile astea în care am reușit afacerea proprie și m-am îmbogățit acolo în beci, ca să spun așa, sunt cazuri de excepție, există, dar sunt cazuri de excepție, pe care nu le poți controla, adică nu ai o rețetă pentru ele, fiindcă foarte mulți, după ce reușesc așa în afara școlii, ajung să-și inventeze o rețetă a succesului, să spună de ce am reușit, dar acele cauze identificate de ei, de multe ori, n-au nicio legătură cu ce s-a întâmplat, fiindcă de foarte multe ori a contat contextul, oportunitățile, norocul, întâmplarea. Asta trebuie să-i înveți pe copii, că sigur, e ok, e bine dacă ai și noroc și dacă ești în contextul adecvat, dar astea nu le poți controla. Hai să controlăm ce putem controla. Putem controla procesul de educație, să înveți lucruri care să te ajute în viață, să înveți competențe. Dacă vine norocul, va fi extraordinar de bine, dacă nu vine norocul, o să fie tot bine”, explică David.
Ministrul Educației a vorbit despre fenomenul meditațiilor, le-a pus în vedere părinților că ei sunt singurii răspunzători pentru acest fenomen și a făcut precizări despre ideea de a interzice meditațiile.
Un studiu realizat de organizația „Salvați Copiii” a arătat faptul că părinții ajung să plătească anual 10.000 de lei pentru educația copiilor.
Ministrul Educației, Daniel David, a venit cu o reacție și susține că meditațiile sunt decizia părinților și că dorința unor profesori de a pregăti în privat elevii nu trebuie să afecteze calitatea actului educațional în școală.
„Ce pot să spun ca ministru? Unu: meditațiile nu le forțează ministrul și nu le forțează, ca să spun așa, inspectorii. Părinții sunt interesați și deschiși spre acest lucru. Mare parte din suma respectivă este cheltuită pe meditații. (…) Nu ministrul duce copiii la meditații, părinții vor să-i ducă la meditații. Cheltuielile merg în zona aia. După aceea, avem after school-ul. Iarăși, after school-ul, până la urmă, nu este treaba ministerului să reglementeze acel lucru. Părintele alege să-și ducă copilul la after school. Așa că, până acum, toate costurile nu vin ca urmare a unor acțiuni ale ministerului, ci ca urmare a unor decizii din partea părinților. Singurul lucru care îmi atrage atenția cu implicarea noastră este faptul că în acest studiu am văzut că o parte din cost merge spre diverse manuale alternative și așa mai departe. E ok. Dar și acolo părinții pot avea un cuvânt de spus, în sensul că sunt în boardul școlii, dacă profesorul exagerează și cere nu știu ce culegeri și alte materiale didactice, cum să spun, dacă nu ai resurse sau nu vrei să pui resursele pentru asta, poți să ai vocea ascultată. Acolo ar trebui să ai vocea ascultată ori să le ceri gratuit pentru copil, ori să ceri să nu fie folosite acele materiale. Cam asta este atitudinea mea”, a declarat Daniel David la Insider Politic, potrivit News.ro.
Ce spune ministrul Educației despre interzicerea meditațiilor
Ministrul este de părere că meditațiile pot exista, însă acestea trebuie „clar reglementate și sub aspect financiar și sub aspectul procedurii, cine cu cine poate să facă meditații”.
„Atenție, să avem grijă ca meditațiile să nu fie un motiv pentru a face lucrurile prost în sistemul de educație. Adică, cum să spun, nu prea fac treaba la școală că vine copilul să meargă la meditații. Altfel, a interzice meditațiile mi se pare, iarăși, o abordare așa cu heirupul. Nici să le lași oricum, trebuie să existe, dar reglementat”, adaugă ministrul.
Părinții sunt nevoiți să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice, arată un sondaj Salvați Copiii România, pe baza datelor culese la finalul anului 2024.
Astfel, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual. Mai mult, suma pe care părinții o plătesc pentru educația gratuită a crescut cu aproape 45%, față de 2021 și s-a triplat față de cea din 2018: cei mai mulți bani se duc pe meditații, care au apărut și la ciclul primar.
Cele mai importante creșteri sunt cele legate de meditații, aproximativ 3.700 lei, și after school, aproximativ 2.500 lei.
Rețeaua de socializare Facebook nu este atât de populară în rândul tinerilor. Mai populară este, însă, rețeaua Instagram care, numără aproximativ 2 miliarde de utilizatori activi pe lună.
Statisticile arată că 68% dintre utilizatori sunt femei, 80% sunt din afara Statelor Unite și că 72% dintre adolescenți folosesc Instagram, potrivit Omnicore Agency.
În opinia psihologului Lenke Iuhoș, dincolo de beneficiile enorme oferite de rețelele de socializare, sunt totuși 6 efecte psihologice negative generate de folosirea Instagram: anxietatea, depresia, singurătatea, calitatea somnului, impactul asupra imaginii propriului corp și teama de a nu fi la curent.
Psihologul Lenke Iuhoș prezintă cele 6 efecte psihologice negative ale utilizării Instagram:
1. Anxietate
„Cunoașterea persoanelor noi de pe Instagram, știri noi, poze ca la carte, doar gândul asupra lor e capabil să provoace neliniște profundă în cazul persoanelor vulnerabile. Stresul acela necontrolat, care dispare doar atunci când e vizualizată o postare, dă impuls neliniștii fără a ști măcar de ce. Oamenii care își trăiesc viața mai mult în mediul online au tendința de a trata viața reală numai pe fugă. Se bucură când primesc calificative în mediul online și nu prea îi mai interesează opinia oamenilor despre ei în viața reală. Instagram-ul oferă o imagine distorsionată, în sensul că sunt evidențiate, tăiate din context, doar momentele în care zâmbim pentru câteva secunde, clipe percepute de mulți ca un model care se poate îndeplini, drept pentru care stările de anxietate au crescut exponențial”, a explicat psihologul Lenke Iuhoș, într-un comunicat de presă.
2. Depresie
„Depresia este mai frecventă în rândul persoanelor care accesează automat la prima deschidere a rețelei WI-FI sau a datelor mobile orice zonă de socializare. Din păcate, sunt mulți tineri care nu știu cum, unde și de ce să socializeze. Mulți nu simt că socializarea reală se face cu perseverență și răbdare în mediile cu care ei au tangență. Se autoexclud și doar cu un click se refugiază în viața colorată, mișcătoare de pe Instagram. Avem motive să credem că vizitele exagerate în lumea virtuală reduc treptat formele obișnuite de contact social și acest lucru se leagă de tulburările psihice ulterioare care apar. Simptomele se dezvoltă și comportamentele se adâncesc în timp. Omul își pierde interesul de a intra în contact cu ceilalți, devine trist și obosit, nu e de mirare că dă vina ușor pe oricine și orice. Creierul e învățat să codifice situațiile neplăcute și știe și să reacționeze neplăcut. Profunzimea lucrurilor de pe Instagram stă în percepția postărilor și a concluziilor trase în gândirea internă proprie. Acesta poate provoca reacții de tristețe profundă, de devalorizare, nepăsare. Tot ce nu merge conform așteptărilor provoacă tristețe, neputință și acceptare negativă”, susține psihologul Lenke Iuhoș.
3. Singurătate
„E dureros să vezi oameni care trăiesc alături, stau la masă împreună și totuși cu telefonul numai în mână. Ochii lor strălucesc în ecranul schimbător al aparatului. Sunt doi și totuși singuri. Sentimentul de singurătate persistă atunci când oamenii renunță la propria identitate și se identifică numai cu postările altora, cu trăirile altora, cu emoțiile altora. Această percepție este concomitentă cu trăirea unor emoții disfuncționale, emoții care au puterea de a-l extrage pe om din viața fluctuantă și îl aruncă în singurătate; dar nu acel tip de singurătate în care persoana nu este înconjurată de nimeni, ci acel tip de singurătate când oamenii roiesc în jurul nostru, o singurătate a minții, a percepției”, a declarat psihologul citat.
4. Calitatea somnului
„Somnul este remediul de refacere a corpului. E bine ca acest ritual al minții și al corpului să fie tratat cu atenție de oricine indiferent de vârstă. Trecerea de la starea de veghe la cea de somn e preferabil să fie făcută cu ușurință. E bine să știm că avem nevoie de acele clipe de odihnă, care poate sunt furate de momentele pe care mulți le pierd prin utilizarea Instagramului până la orele târzii, chiar cu mult după miezul de noapte. Nu își dau seama că, întârziind instalarea somnului, automat se dezechilibrează programul de refacere. A doua zi apar acele mici clipe de disconfort care doar prin somn pot fi remediate. Mai grav e atunci când, în timpul somnului, la o trezire nocturnă, se deschide profilul de socializare pentru a verifica numărul de like-uri, prezența persoanelor la acea oră, postări și multe lucruri fără sens. Aceste informații rup tăcerea creierului și îl pun în acțiune, un gram în plus pentru a apărea în timp tulburări de somn, mai ales la copii și adolescenți, chiar și tulburări de atenție apărute prin comportamente deranjante”, explică psihologul Lenke Iuhoș.
5. Impactul asupra imaginii propriului corp
„Adulții și adolescenții, în special femeile și tinerele fete, se pot simți nesigure în pielea lor, văzând versiunea falsă a perfecțiunii altcuiva. Acest lucru poate duce la un nivel mai scăzut al satisfacției de viață și poate afecta drastic starea de spirit a unei persoane. Străduința de a arăta foarte bine, de a arăta cât de specială e ca persoană, poate întări sentimentul de comparație și poate determina disperarea. O postare poate să genereze așteptări nerealiste la tinerii vizitatori. Imaginile, dar mai ales pozițiile de fotografii formează percepția sinelui prin asemănarea propriului corp cu poze care, de multe ori, sunt aranjate în așa fel încât cel care apare în poză să fie versiunea lui cea mai înaltă. Mulți nu au încercat încă să vizualizeze Instagram-ul cu detașare, ca o versiune mai sănătoasă a propriei vieți, prin propriul stil”, a spus specialista citată.
6. Teama de a nu fi la curent
„Teama de a nu fi autentic este un efect observabil mai ales la adolescenți. Ei se caută, se autocunosc. Ei văd trendul în comerț, în reclame, mai ales pe blogul formatorilor de opinie. Ei, prin obișnuință, datorită activităților de învățare, așteaptă să li se ofere modele de a face o schimbare de apariție, care să se plieze pe oferta societății. Trendul poate fi mișcarea corpului, ținuta mai altfel ca până ieri. Această schimbare deseori e bruscă pentru ei, adolescenții, deoarece ei văd imagini postate, însă de la o fotografie cu cineva până la adopta acel stil calea e lungă. Această adaptare la stil, abordarea noului look presupune efort substanțial din partea tânărului. Teama aceea de a nu aparține unui grup este cauzată de convingerile proprii care se bazează pe condiționări. Când deja îți forțezi stilul, expunerea imaginii tale sociale, apare starea de teamă alimentată de nesiguranța în propria imagine. Persoanele care se confruntă cu astfel de inamici sunt oameni care de multe ori iau decizii atunci când totul în mintea lor este sub semnul întrebării. Neîncrederea în propria persoană naște frică”, a mai spus psihologul Lenke Iuhoș.
În ziua de astăzi, în care viața noastră este invadată de tehnologie și vedem prima generație de copii crescuți înconjurați de ecrane, părinții au nevoie de informații și de ghidare pentru a le asigura copiilor lor un consum echilibrat de tehnologie.
Mulți părinți se întreabă cât timp pot sta copiii lor în fața ecranelor fără să le fie afectată dezvoltarea sănătoasă a creierului?
Cât de mult devine prea mult?
Începând de la ce interval vorbim de supraexpunere?
Care este timpul care nu trebuie depășit, pe vârste?
La aceste întrebări a răspuns psihologul Diana Stănculeanu, psihoterapeut și expert național în sănătate mintală, colaborând cu mai multe ONG-uri naționale pe strategii de promovare și intervenție în psihologia și psihoterapia familiei, formator al Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie.
În cadrul prezentării sale susținute la Conferința „Sănătatea copiilor în fața ecranelor”, organizate de Asociația „Din grijă pentru copii”, care a avut loc pe 18 martie, la Hotel Sheraton din București, Diana Stănculeanu a prezentat regulile generale de management al ecranelor din două perspective. Le redăm în cele ce urmează.
1. Regula 3 – 6 – 9 – 12
Această regulă este recomandată de psihiatrul și psihanalistul francez Serge Tisseron, doctor în psihologie, cercetător senior la Universitatea Paris VII. Este membru al Centrului de Cercetare, Medicină și Societate în Psihanaliză de la Universitatea Paris VII.
Iată în ce constă Regula 3 – 6 – 9 – 12:
Fără ecrane înainte de 3 ani
Fără jocuri video înainte de 6 ani
Fără acces la internet în absența supravegherii parentale înainte de 9 ani
Fără acces la rețele de socializare înainte de 12 ani
Totuși, studiile și observațiile specialiștilor arată faptul că 12 ani este o vârstă mult prea mică pentru ca un copil să înceapă să utilizeze social media.
De exemplu, “în cazul fetelor, navigarea majoră pe Instagram corelează cu anxietate, depresie, tulburări de comportament alimentar, probleme la nivelul imaginii corporale, comportamente de autovătămare, dificultăți majore legate de stima de sine, iar în cazul băieților, aderarea la modele de risc, comportamente agresive, sistem etic extrem de compromis, foarte mult cyberbullying. Avem deja studii care ne arată care este impactul pe copiii noștri preadolescenți, fete și băieți deopotrivă”, a avertizat psihologul Diana Stănculeanu.
2. Recomandările Asociației Americane de Pediatrie:
0-2 ani interdicție
După 2 ani: 10-15 minute adăugate/ an de viață (de exemplu: 10-15 minute la 2-3 ani, 20-30 minute la 4-5 ani, 30-40 minute la 5-6 ani, 40-60 minute la 7 ani)
7-10 ani: maximum 1 oră pe zi
Pubertate, adolescență: maximum 2 ore pe zi, cu atenție acordată rutinei diversificate de activități în fiecare zi
Depășirea acestor intervale de timp reprezintă supraexpunere a copiilor la ecrane și are efecte nocive asupra dezvoltării creierului și a corpului copiilor, asupra abilităților de reglare emoțională, asupra abilităților de relaționare socială, asupra imaginii de sine și în ceea ce privește formarea valorilor.
Susținem respectarea unor limite ferme privind consumul de tehnologie de către copii
Parenting 2.0 susține cu tărie necesitatea limitării consumului de ecrane în rândul copiilor, pentru a evita problemele de dezvoltare și pentru a crește copii echilibrați și sănătoși fizic și psiho-emoțional.
Dacă dorești să afli mai multe informații de la specialiști despre efectele ecranelor asupra copiilor și despre cum să punem limite sănătoase, te invit să te alături grupului nostru de Facebook dedicat, unde poți accesa gratuit materialele (articole și webinarii cu psihologi, logoped, directoarea Agenției Naționale Antidrog) din cadrul campaniei de conștientizare “Copiii și ecranele. Cum să creștem copiii sănătoși și echilibrați în era tehnologiei”:
Președintele american Donald Trump a semnat joi un decret care vizează „eliminarea” Departamentului Educației, un proiect salutat de dreapta americană care a făcut din școli un teren de luptă împotriva ideilor progresiste, relatează AFP.
„O să-l eliminăm”, a declarat președintele american cu puțin timp înainte de a semna documentul la Casa Albă. „O să-l închidem și o să-l închidem cât mai repede posibil”, a adăugat Trump.
Într-un salon al Casei Albe transformat parțial într-o sală de clasă, înconjurat de copii așezați în bănci, președintele american a desființat instituția creată în 1979, al cărei rol în Statele Unite este relativ limitat.
Potrivit decretului, secretara Educației Linda McMahon are misiunea de a „începe eliminarea departamentului odată pentru totdeauna”, a spus Donald Trump. Ea a eliminat deja aproximativ 2.000 de posturi din departament, jumătate din efectivul total.
Val de reacții în Statele Unite
Liderul democraților din Senatul SUA, Chuck Schumer, a cerut joi instanțelor să acționeze pentru a „pune capăt loviturii de forță tiranice date de Donald Trump”, după decretul semnat de președintele republican care vizează desființarea Departamentului Educației.
Descriind acest decret drept „una dintre măsurile cele mai distructive și devastatoare” luate vreodată de președinte, Chuck Schumer a dat asigurări că „această decizie oribilă luată de Donald Trump va fi resimțită de profesori, părinți, conducători de școală și în calitatea educației pe care o primesc copiii noștri”.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că, în scurt timp, se va implementa în școli și universități un „buton roșu”, prin care se vor sesiza rapid și ușor unele probleme.
Ministrul Educației a precizat că, în aproximativ o lună, s-ar putea implementa un mecanism prin care elevii și studenții să poată trimite sesizări anonime către responsabilul din școală și universitate legate de o anume situație.
„Noi avem în momentul acesta, în unele școli există niște cutii în care cineva, anonim poate să facă o sesizare, dar ar trebui să gândim altfel. Și uite, tocmai vorbeam cu secretarul de stat (n. r. Sorin Ion) că trebuie să implementăm și o să implementăm rapid asta la UBB și la alte universități, nu numai legat de droguri, agresiune sexuală, de diverse probleme de etică. Ai practic butonul roșu. Ce-i butonul roșu? Este pur și simplu o adresă de email în care cel care răspunde de problema respectivă în instituție poate primi o sesizare anonimă”, a precizat Daniel David la dezbaterea despre traficul și consumul de droguri în școli și licee, organizată pe 18 martie de Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Combaterea Corupției și Petiții din Senatul României, potrivit EduPedu.
Cine se va ocupa de „butonul roșu”
Ministrul a adăugat că, în cazul școlilor, responsabilul pentru combaterea consumului de droguri și prevenirea violențelor ar putea să fie persoana desemnată să se ocupe de acest lucru:
„Și noi, dacă tot avem în fiecare școală acel responsabil pentru prevenirea consumului de droguri, am putea să facem acest lucru astfel încât el să fie persoană care primește pe o adresă clar specificată de email, o sesizare într-o manieră și anonimă, să poată să accepte și într-o variantă anonimă. Și asta se poate implementa, hai să spunem, într-o lună sau într-un termen relativ scurt. Cred că este un lucru bun”.
În cadrul dezbaterii ministrul Daniel David a afirmat că școlile trebuie să adopte ideea că este de „neacceptat consumul de droguri în școala respectivă”. Acesta a subliniat că școlile ar trebui să-l aprecieze pe elevul care spune cine consumă sau vinde în școală substanțe, nu să fie considerat „pârâciosul clasei”.
„Trebuie cumva să creștem și în cultura organizațională a fiecărei școli ideea că consumul de droguri este ceva de neacceptat în școala respectivă. Altfel spus, dacă eu anunț că văd un coleg care consumă sau vinde droguri, sau un profesor vede acest lucru, să nu fiu văzut ca «pârăciosul» clasei, să fiu văzut ca cineva foarte responsabil și să fie un element de apreciere în cultura organizațională a școlii. Un lucru foarte important”, a spus ministrul Daniel David în cadrul dezbaterii.
Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Poți afla mai multe despre cookie-urile pe care le folosim sau să le dezactivezi în setări.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Durată
Descriere
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
