Acasă Blog Pagina 9

Schimbare drastică pentru cei care fac meditații. Fenomenul care ia amploare după ce fiscalizarea sumelor a dus la scumpirea pregătirii

0
Sursa foto: Freepik.com

Industria meditațiilor clasice este puternic amenințată de meditațiile online şi de platformele de învățare pentru examene. În condițiile în care profesorii care oferă ore suplimentare au triplat tarifele în ultimii ani, elevii au căutat alternative.

Acum, tot mai mulți aleg meditațiile online, pentru a economisi timp și bani. Mai norocoși, unii școlari beneficiază de sprijin gratuit din partea voluntarilor care îi pregătesc pentru Evaluarea Națională sau Bacalaureat.

Elevii care fac însă meditații la două materii, dau în medie aproape o mie de lei pe lună. În schimb, cei înscriși la meditații online achită 680 de lei lunar, ceea ce înseamnă că fac o economie de 280 de lei, iar câteodată pot beneficia și de reduceri.

Părinții care nu își permit aceste costuri pot opta pentru platforme online, cu teste interactive, lecții explicative, fișe de lucru structurate sau flashcard-uri, ale căror prețuri sunt mai mici.

 „Sunt o soluție prin care elevii pot învăța mai ușor toată materia de care au nevoie pentru BAC, pentru Evaluarea Națională, și o pot structura prin scheme logice, simple, pe care le au la ei acasă. Învață practic din confortul casei lor. Sistemul pe care l-am creat îi ajută să vină cu propriile idei și cu creativitatea proprie,” spune Alexandru Ciurea, fondatorul unei platforme pentru elevi, citat de Antena 3 CNN.

În unele orașe, precum Cluj-Napoca, mai mulți voluntari, sprijiniți de Primărie și de un ONG, oferă gratuit meditații liceenilor ai căror părinți au venituri mici.

„Din 7-8 aprilie începem propriu-zis sesiunile de pregătire care vor fi la fiecare materie, câte o întâlnire săptămânală până în săptămâna premergătoare examenului de Bacalaureat”, spune Ana Maria Pop, membru Centru Pentru Tineret.

Tarifele meditațiilor clasice au crescut cu 45% în ultimii ani

Potrivit unui studiu Salvați Copiii, tarifele meditațiilor clasice au crescut cu 45% în ultimii ani. Chiar și aşa, 64% dintre elevii de gimnaziu şi 66% dintre liceeni apelează la ore suplimentare contra cost.

Într-un singur an școlar, profesorii au recunoscut că au obținut din meditații aproape 34 de milioane de euro. În realitate, cifrele sunt mult mai mari, pentru că puțini își declară aceste venituri la ANAF.

Ministrul Educației, Daniel David, a venit cu o reacție și susține că meditațiile sunt decizia părinților și că dorința unor profesori de a pregăti în privat elevii nu trebuie să afecteze calitatea actului educațional în școală.

„Ce pot să spun ca ministru? Unu: meditațiile nu le forțează ministrul și nu le forțează, ca să spun așa, inspectorii. Părinții sunt interesați și deschiși spre acest lucru. Mare parte din suma respectivă este cheltuită pe meditații. (…) Nu ministrul duce copiii la meditații, părinții vor să-i ducă la meditații. Cheltuielile merg în zona aia. După aceea, avem after school-ul. Iarăși, after school-ul, până la urmă, nu este treaba ministerului să reglementeze acel lucru. Părintele alege să-și ducă copilul la after school. Așa că, până acum, toate costurile nu vin ca urmare a unor acțiuni ale ministerului, ci ca urmare a unor decizii din partea părinților. Singurul lucru care îmi atrage atenția cu implicarea noastră este faptul că în acest studiu am văzut că o parte din cost merge spre diverse manuale alternative și așa mai departe. E ok. Dar și acolo părinții pot avea un cuvânt de spus, în sensul că sunt în boardul școlii, dacă profesorul exagerează și cere nu știu ce culegeri și alte materiale didactice, cum să spun, dacă nu ai resurse sau nu vrei să pui resursele pentru asta, poți să ai vocea ascultată. Acolo ar trebui să ai vocea ascultată ori să le ceri gratuit pentru copil, ori să ceri să nu fie folosite acele materiale. Cam asta este atitudinea mea”, a declarat Daniel David la Insider Politic, potrivit News.ro.

Ce spune ministrul Educației despre interzicerea meditațiilor

Ministrul este de părere că meditațiile pot exista, însă acestea trebuie „clar reglementate și sub aspect financiar și sub aspectul procedurii, cine cu cine poate să facă meditații”.

„Atenție, să avem grijă ca meditațiile să nu fie un motiv pentru a face lucrurile prost în sistemul de educație. Adică, cum să spun, nu prea fac treaba la școală că vine copilul să meargă la meditații. Altfel, a interzice meditațiile mi se pare, iarăși, o abordare așa cu heirupul. Nici să le lași oricum, trebuie să existe, dar reglementat”, adaugă ministrul.

Părinții sunt nevoiți să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice, arată un sondaj Salvați Copiii România, pe baza datelor culese la finalul anului 2024.

Astfel, comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor a crescut cu aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual. Mai mult, suma pe care părinții o plătesc pentru educația gratuită a crescut cu aproape 45%, față de 2021 și s-a triplat față de cea din 2018: cei mai mulți bani se duc pe meditații, care au apărut și la ciclul primar.

Cele mai importante creșteri sunt cele legate de meditații, aproximativ 3.700 lei, și after school, aproximativ 2.500 lei.

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

Schimbare uriașă în sistemul de învățământ: „Este o idee bună, dar nu ar trebui să se transforme într-o vânătoare de vrăjitoare”

0
Sursa foto: Freepik.com

Schimbare majoră în sistemul de învățământ: profesorii din România vor fi evaluați anual printr-un sistem digital, iar rezultatele vor putea aduce venituri suplimentare pentru cadrele didactice cu performanțe ridicate, transmit cei de la Știrile PRO TV.

Evaluare digitală anuală pentru fiecare profesor

Ministerul Educației implementează o nouă platformă online prin care profesorii vor fi evaluați anual. Evaluarea va include atât analiza rezultatelor obținute de elevi, cât și feedback-ul oferit de colegii de cancelarie și de conducerea unității de învățământ.

Scopul acestui demers este de a corela mai bine activitatea didactică cu recompensarea financiară, încurajând performanța în rândul cadrelor didactice.

Recomandare internațională, aplicare națională

Măsura vine la recomandarea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ca parte a unui efort mai amplu de a ridica standardele educaționale și de a motiva profesorii prin recunoașterea concretă a rezultatelor obținute la clasă.

Ministrul Educației, Daniel David, a explicat că autoritățile lucrează deja de câteva luni la dezvoltarea platformei digitale și a sistemului de evaluare:

„Am putea să avem această idee de indicatori care să aducă bonusuri şi resurse în plus, lucrăm la acest lucru, dar nu vreau să o leg de salariu, vreau să o leg de venituri suplimentare.”

Premierul Ciolacu: Plata profesorilor, legată de performanță

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că evaluările vor influența direct veniturile profesorilor:
„Profesorii din România vor fi evaluați anual de pe o platformă online, cu analize ale performanței elevilor și feedback de la colegi și directori ai școlii, toate gestionate digital. Iar aceste evaluări vor influența direct salariul dascălilor. Scopul este ca plata profesorilor să fie corelată cu performanța actului de educație.”

Critici și precauții din partea profesorilor

Deși sistemul promite o abordare modernă și eficientă, unii profesori atrag atenția asupra riscurilor: favorizarea anumitor cadre didactice sau apariția unor rivalități în cancelarie. De asemenea, se subliniază nevoia unor criterii clare și echitabile la nivel național.

Daniela Orășanu, directorul unui liceu, avertizează:

„Noi nu avem standarde unice de evaluare, nota 8 de la liceul din Pașcani să fie egală ca performanța cu un liceu din centrul Bucureștiului. Elevul când vine în clasa a 9-a, el ar putea aibă un nivel de pregătire egal cu nota 5, ca să-l duc eu pe 7, e o muncă.”

Experți și sindicaliști: ideea e bună, dar trebuie aplicată cu echilibru

Ovidiu Pânișoară, specialist în formarea cadrelor didactice, susține ideea evaluării, dar atrage atenția asupra posibilelor efecte nedorite:

„Este o idee bună, dar nu ar trebui să se transforme într-o vânătoare de vrăjitoare, într-o lupă centrată de societate doar asupra profesiei didactice. Oamenii au teoria echității, or să se gândească ‘dar de ce să fiu evaluat la fel ca și colegul, care are poate condiții mai bune?’”

Sindicatele din învățământ susțin că prioritatea ar trebui să rămână legea salarizării unitare, care ar putea stabili în mod clar și criteriile pentru acordarea bonificațiilor.

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Freepik.com

 

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] *{box-sizing:border-box;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″]{-webkit-font-smoothing:antialiased;-moz-osx-font-smoothing:grayscale;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] legend{border:none;font-size:inherit;margin-bottom:10px;padding:0;position:relative;display:table;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] fieldset{border:0;padding:0.01em 0 0 0;margin:0;min-width:0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] body:not(:-moz-handler-blocked) fieldset{display:table-cell;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] h1,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] h2,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] h3,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] h4,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] h5,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] h6{color:inherit;font-size:inherit;font-weight:inherit;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] h2{font-size:1.5em;margin:1em 0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] h3{font-size:1.17em;margin:1em 0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] p{color:inherit;font-size:inherit;font-weight:inherit;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] ol:not([template-default]),.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] ul:not([template-default]),.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] blockquote:not([template-default]){text-align:left;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] p:not([template-default]),.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] hr:not([template-default]),.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] blockquote:not([template-default]),.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] ol:not([template-default]),.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] ul:not([template-default]){color:inherit;font-style:initial;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .ordered-list,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .unordered-list{list-style-position:outside !important;padding-left:1em;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .list-item{padding-left:0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][data-format=”modal”]{display:none;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][data-format=”slide in”]{display:none;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][data-format=”sticky bar”]{display:none;}.formkit-sticky-bar .formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][data-format=”sticky bar”]{display:block;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-input,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-select,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-checkboxes{width:100%;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-button,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-submit{border:0;border-radius:5px;color:#ffffff;cursor:pointer;display:inline-block;text-align:center;font-size:15px;font-weight:500;cursor:pointer;margin-bottom:15px;overflow:hidden;padding:0;position:relative;vertical-align:middle;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-button:hover,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-submit:hover,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-button:focus,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-submit:focus{outline:none;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-button:hover > span,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-submit:hover > span,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-button:focus > span,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-submit:focus > span{background-color:rgba(0,0,0,0.1);}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-button > span,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-submit > span{display:block;-webkit-transition:all 300ms ease-in-out;transition:all 300ms ease-in-out;padding:12px 24px;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-input{background:#ffffff;font-size:15px;padding:12px;border:1px solid #e3e3e3;-webkit-flex:1 0 auto;-ms-flex:1 0 auto;flex:1 0 auto;line-height:1.4;margin:0;-webkit-transition:border-color ease-out 300ms;transition:border-color ease-out 300ms;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-input:focus{outline:none;border-color:#1677be;-webkit-transition:border-color ease 300ms;transition:border-color ease 300ms;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-input::-webkit-input-placeholder{color:inherit;opacity:0.8;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-input::-moz-placeholder{color:inherit;opacity:0.8;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-input:-ms-input-placeholder{color:inherit;opacity:0.8;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-input::placeholder{color:inherit;opacity:0.8;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”dropdown”]{position:relative;display:inline-block;width:100%;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”dropdown”]::before{content:””;top:calc(50% – 2.5px);right:10px;position:absolute;pointer-events:none;border-color:#4f4f4f transparent transparent transparent;border-style:solid;border-width:6px 6px 0 6px;height:0;width:0;z-index:999;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”dropdown”] select{height:auto;width:100%;cursor:pointer;color:#333333;line-height:1.4;margin-bottom:0;padding:0 6px;-webkit-appearance:none;-moz-appearance:none;appearance:none;font-size:15px;padding:12px;padding-right:25px;border:1px solid #e3e3e3;background:#ffffff;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”dropdown”] select:focus{outline:none;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”]{text-align:left;margin:0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”]{margin-bottom:10px;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] *{cursor:pointer;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”]:last-of-type{margin-bottom:0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] input[type=”checkbox”]{display:none;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] input[type=”checkbox”] + label::after{content:none;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] input[type=”checkbox”]:checked + label::after{border-color:#ffffff;content:””;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] input[type=”checkbox”]:checked + label::before{background:#10bf7a;border-color:#10bf7a;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] label{position:relative;display:inline-block;padding-left:28px;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] label::before,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] label::after{position:absolute;content:””;display:inline-block;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] label::before{height:16px;width:16px;border:1px solid #e3e3e3;background:#ffffff;left:0px;top:3px;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-group=”checkboxes”] [data-group=”checkbox”] label::after{height:4px;width:8px;border-left:2px solid #4d4d4d;border-bottom:2px solid #4d4d4d;-webkit-transform:rotate(-45deg);-ms-transform:rotate(-45deg);transform:rotate(-45deg);left:4px;top:8px;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-alert{background:#f9fafb;border:1px solid #e3e3e3;border-radius:5px;-webkit-flex:1 0 auto;-ms-flex:1 0 auto;flex:1 0 auto;list-style:none;margin:25px auto;padding:12px;text-align:center;width:100%;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-alert:empty{display:none;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-alert-success{background:#d3fbeb;border-color:#10bf7a;color:#0c905c;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-alert-error{background:#fde8e2;border-color:#f2643b;color:#ea4110;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-spinner{display:-webkit-box;display:-webkit-flex;display:-ms-flexbox;display:flex;height:0px;width:0px;margin:0 auto;position:absolute;top:0;left:0;right:0;width:0px;overflow:hidden;text-align:center;-webkit-transition:all 300ms ease-in-out;transition:all 300ms ease-in-out;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-spinner > div{margin:auto;width:12px;height:12px;background-color:#fff;opacity:0.3;border-radius:100%;display:inline-block;-webkit-animation:formkit-bouncedelay-formkit-form-data-uid-f1ca543155- 1.4s infinite ease-in-out both;animation:formkit-bouncedelay-formkit-form-data-uid-f1ca543155- 1.4s infinite ease-in-out both;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-spinner > div:nth-child(1){-webkit-animation-delay:-0.32s;animation-delay:-0.32s;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-spinner > div:nth-child(2){-webkit-animation-delay:-0.16s;animation-delay:-0.16s;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-submit[data-active] .formkit-spinner{opacity:1;height:100%;width:50px;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-submit[data-active] .formkit-spinner ~ span{opacity:0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by[data-active=”false”]{opacity:0.35;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by-convertkit-container{display:-webkit-box;display:-webkit-flex;display:-ms-flexbox;display:flex;width:100%;z-index:5;margin:10px 0;position:relative;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by-convertkit-container[data-active=”false”]{opacity:0.35;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by-convertkit{-webkit-align-items:center;-webkit-box-align:center;-ms-flex-align:center;align-items:center;background-color:#ffffff;border:1px solid #dde2e7;border-radius:4px;color:#373f45;cursor:pointer;display:block;height:36px;margin:0 auto;opacity:0.95;padding:0;-webkit-text-decoration:none;text-decoration:none;text-indent:100%;-webkit-transition:ease-in-out all 200ms;transition:ease-in-out all 200ms;white-space:nowrap;overflow:hidden;-webkit-user-select:none;-moz-user-select:none;-ms-user-select:none;user-select:none;width:190px;background-repeat:no-repeat;background-position:center;background-image:url(„data:image/svg+xml;charset=utf8,%3Csvg width=’162′ height=’20’ viewBox=’0 0 162 20′ fill=’none’ xmlns=’http://www.w3.org/2000/svg’%3E%3Cpath d=’M83.0561 15.2457C86.675 15.2457 89.4722 12.5154 89.4722 9.14749C89.4722 5.99211 86.8443 4.06563 85.1038 4.06563C82.6801 4.06563 80.7373 5.76407 80.4605 8.28551C80.4092 8.75244 80.0387 9.14403 79.5686 9.14069C78.7871 9.13509 77.6507 9.12841 76.9314 9.13092C76.6217 9.13199 76.3658 8.88106 76.381 8.57196C76.4895 6.38513 77.2218 4.3404 78.618 2.76974C80.1695 1.02445 82.4289 0 85.1038 0C89.5979 0 93.8406 4.07791 93.8406 9.14749C93.8406 14.7608 89.1832 19.3113 83.1517 19.3113C78.8502 19.3113 74.5179 16.5041 73.0053 12.5795C72.9999 12.565 72.9986 12.5492 73.0015 12.534C73.0218 12.4179 73.0617 12.3118 73.1011 12.2074C73.1583 12.0555 73.2143 11.907 73.2062 11.7359L73.18 11.1892C73.174 11.0569 73.2075 10.9258 73.2764 10.8127C73.3452 10.6995 73.4463 10.6094 73.5666 10.554L73.7852 10.4523C73.9077 10.3957 74.0148 10.3105 74.0976 10.204C74.1803 10.0974 74.2363 9.97252 74.2608 9.83983C74.3341 9.43894 74.6865 9.14749 75.0979 9.14749C75.7404 9.14749 76.299 9.57412 76.5088 10.1806C77.5188 13.1 79.1245 15.2457 83.0561 15.2457Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M155.758 6.91365C155.028 6.91365 154.804 6.47916 154.804 5.98857C154.804 5.46997 154.986 5.06348 155.758 5.06348C156.53 5.06348 156.712 5.46997 156.712 5.98857C156.712 6.47905 156.516 6.91365 155.758 6.91365ZM142.441 12.9304V9.32833L141.415 9.32323V8.90392C141.415 8.44719 141.786 8.07758 142.244 8.07986L142.441 8.08095V6.55306L144.082 6.09057V8.08073H145.569V8.50416C145.569 8.61242 145.548 8.71961 145.506 8.81961C145.465 8.91961 145.404 9.01047 145.328 9.08699C145.251 9.16351 145.16 9.2242 145.06 9.26559C144.96 9.30698 144.853 9.32826 144.745 9.32822H144.082V12.7201C144.082 13.2423 144.378 13.4256 144.76 13.4887C145.209 13.5629 145.583 13.888 145.583 14.343V14.9626C144.029 14.9626 142.441 14.8942 142.441 12.9304Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M110.058 7.92554C108.417 7.88344 106.396 8.92062 106.396 11.5137C106.396 14.0646 108.417 15.0738 110.058 15.0318C111.742 15.0738 113.748 14.0646 113.748 11.5137C113.748 8.92062 111.742 7.88344 110.058 7.92554ZM110.07 13.7586C108.878 13.7586 108.032 12.8905 108.032 11.461C108.032 10.1013 108.878 9.20569 110.071 9.20569C111.263 9.20569 112.101 10.0995 112.101 11.459C112.101 12.8887 111.263 13.7586 110.07 13.7586Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M118.06 7.94098C119.491 7.94098 120.978 8.33337 120.978 11.1366V14.893H120.063C119.608 14.893 119.238 14.524 119.238 14.0689V10.9965C119.238 9.66506 118.747 9.16047 117.891 9.16047C117.414 9.16047 116.797 9.52486 116.502 9.81915V14.069C116.502 14.1773 116.481 14.2845 116.44 14.3845C116.398 14.4845 116.337 14.5753 116.261 14.6519C116.184 14.7284 116.093 14.7891 115.993 14.8305C115.893 14.8719 115.786 14.8931 115.678 14.8931H114.847V8.10918H115.773C115.932 8.10914 116.087 8.16315 116.212 8.26242C116.337 8.36168 116.424 8.50033 116.46 8.65577C116.881 8.19328 117.428 7.94098 118.06 7.94098ZM122.854 8.09713C123.024 8.09708 123.19 8.1496 123.329 8.2475C123.468 8.34541 123.574 8.48391 123.631 8.64405L125.133 12.8486L126.635 8.64415C126.692 8.48402 126.798 8.34551 126.937 8.2476C127.076 8.1497 127.242 8.09718 127.412 8.09724H128.598L126.152 14.3567C126.091 14.5112 125.986 14.6439 125.849 14.7374C125.711 14.831 125.549 14.881 125.383 14.8809H124.333L121.668 8.09713H122.854Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M135.085 14.5514C134.566 14.7616 133.513 15.0416 132.418 15.0416C130.496 15.0416 129.024 13.9345 129.024 11.4396C129.024 9.19701 130.451 7.99792 132.191 7.99792C134.338 7.99792 135.254 9.4378 135.158 11.3979C135.139 11.8029 134.786 12.0983 134.38 12.0983H130.679C130.763 13.1916 131.562 13.7662 132.615 13.7662C133.028 13.7662 133.462 13.7452 133.983 13.6481C134.535 13.545 135.085 13.9375 135.085 14.4985V14.5514ZM133.673 10.949C133.785 9.87621 133.061 9.28752 132.191 9.28752C131.321 9.28752 130.734 9.93979 130.679 10.9489L133.673 10.949Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M137.345 8.11122C137.497 8.11118 137.645 8.16229 137.765 8.25635C137.884 8.35041 137.969 8.48197 138.005 8.62993C138.566 8.20932 139.268 7.94303 139.759 7.94303C139.801 7.94303 140.068 7.94303 140.489 7.99913V8.7265C140.489 9.11748 140.15 9.4147 139.759 9.4147C139.31 9.4147 138.651 9.5829 138.131 9.8773V14.8951H136.462V8.11112L137.345 8.11122ZM156.6 14.0508V8.09104H155.769C155.314 8.09104 154.944 8.45999 154.944 8.9151V14.8748H155.775C156.23 14.8748 156.6 14.5058 156.6 14.0508ZM158.857 12.9447V9.34254H157.749V8.91912C157.749 8.46401 158.118 8.09506 158.574 8.09506H158.857V6.56739L160.499 6.10479V8.09506H161.986V8.51848C161.986 8.97359 161.617 9.34254 161.161 9.34254H160.499V12.7345C160.499 13.2566 160.795 13.44 161.177 13.503C161.626 13.5774 162 13.9024 162 14.3574V14.977C160.446 14.977 158.857 14.9086 158.857 12.9447ZM98.1929 10.1124C98.2033 6.94046 100.598 5.16809 102.895 5.16809C104.171 5.16809 105.342 5.44285 106.304 6.12953L105.914 6.6631C105.654 7.02011 105.16 7.16194 104.749 6.99949C104.169 6.7702 103.622 6.7218 103.215 6.7218C101.335 6.7218 99.9169 7.92849 99.9068 10.1123C99.9169 12.2959 101.335 13.5201 103.215 13.5201C103.622 13.5201 104.169 13.4717 104.749 13.2424C105.16 13.0799 105.654 13.2046 105.914 13.5615L106.304 14.0952C105.342 14.7819 104.171 15.0566 102.895 15.0566C100.598 15.0566 98.2033 13.2842 98.1929 10.1124ZM147.619 5.21768C148.074 5.21768 148.444 5.58663 148.444 6.04174V9.81968L151.82 5.58131C151.897 5.47733 151.997 5.39282 152.112 5.3346C152.227 5.27638 152.355 5.24607 152.484 5.24611H153.984L150.166 10.0615L153.984 14.8749H152.484C152.355 14.8749 152.227 14.8446 152.112 14.7864C151.997 14.7281 151.897 14.6436 151.82 14.5397L148.444 10.3025V14.0508C148.444 14.5059 148.074 14.8749 147.619 14.8749H146.746V5.21768H147.619Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M0.773438 6.5752H2.68066C3.56543 6.5752 4.2041 6.7041 4.59668 6.96191C4.99219 7.21973 5.18994 7.62695 5.18994 8.18359C5.18994 8.55859 5.09326 8.87061 4.8999 9.11963C4.70654 9.36865 4.42822 9.52539 4.06494 9.58984V9.63379C4.51611 9.71875 4.84717 9.88721 5.05811 10.1392C5.27197 10.3882 5.37891 10.7266 5.37891 11.1543C5.37891 11.7314 5.17676 12.1841 4.77246 12.5122C4.37109 12.8374 3.81152 13 3.09375 13H0.773438V6.5752ZM1.82373 9.22949H2.83447C3.27393 9.22949 3.59473 9.16064 3.79688 9.02295C3.99902 8.88232 4.1001 8.64502 4.1001 8.31104C4.1001 8.00928 3.99023 7.79102 3.77051 7.65625C3.55371 7.52148 3.20801 7.4541 2.7334 7.4541H1.82373V9.22949ZM1.82373 10.082V12.1167H2.93994C3.37939 12.1167 3.71045 12.0332 3.93311 11.8662C4.15869 11.6963 4.27148 11.4297 4.27148 11.0664C4.27148 10.7324 4.15723 10.4849 3.92871 10.3237C3.7002 10.1626 3.35303 10.082 2.88721 10.082H1.82373Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M13.011 6.5752V10.7324C13.011 11.207 12.9084 11.623 12.7034 11.9805C12.5012 12.335 12.2068 12.6089 11.8201 12.8022C11.4363 12.9927 10.9763 13.0879 10.4402 13.0879C9.6433 13.0879 9.02368 12.877 8.5813 12.4551C8.13892 12.0332 7.91772 11.4531 7.91772 10.7148V6.5752H8.9724V10.6401C8.9724 11.1704 9.09546 11.5615 9.34155 11.8135C9.58765 12.0654 9.96557 12.1914 10.4753 12.1914C11.4656 12.1914 11.9607 11.6714 11.9607 10.6313V6.5752H13.011Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M15.9146 13V6.5752H16.9649V13H15.9146Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M19.9255 13V6.5752H20.9758V12.0991H23.696V13H19.9255Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M28.2828 13H27.2325V7.47607H25.3428V6.5752H30.1724V7.47607H28.2828V13Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M41.9472 13H40.8046L39.7148 9.16796C39.6679 9.00097 39.6093 8.76074 39.539 8.44727C39.4687 8.13086 39.4262 7.91113 39.4116 7.78809C39.3823 7.97559 39.3339 8.21875 39.2665 8.51758C39.2021 8.81641 39.1479 9.03905 39.1039 9.18554L38.0405 13H36.8979L36.0673 9.7832L35.2236 6.5752H36.2958L37.2143 10.3193C37.3578 10.9199 37.4604 11.4502 37.5219 11.9102C37.5541 11.6611 37.6025 11.3828 37.6669 11.0752C37.7314 10.7676 37.79 10.5186 37.8427 10.3281L38.8886 6.5752H39.9301L41.0024 10.3457C41.1049 10.6943 41.2133 11.2158 41.3276 11.9102C41.3715 11.4912 41.477 10.958 41.644 10.3105L42.558 6.5752H43.6215L41.9472 13Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M45.7957 13V6.5752H46.846V13H45.7957Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M52.0258 13H50.9755V7.47607H49.0859V6.5752H53.9155V7.47607H52.0258V13Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3Cpath d=’M61.2312 13H60.1765V10.104H57.2146V13H56.1643V6.5752H57.2146V9.20312H60.1765V6.5752H61.2312V13Z’ fill=’%23373F45’/%3E%3C/svg%3E”);}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by-convertkit:hover,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by-convertkit:focus{background-color:#ffffff;-webkit-transform:scale(1.025) perspective(1px);-ms-transform:scale(1.025) perspective(1px);transform:scale(1.025) perspective(1px);opacity:1;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by-convertkit[data-variant=”dark”],.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by-convertkit[data-variant=”light”]{background-color:transparent;border-color:transparent;width:166px;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by-convertkit[data-variant=”light”]{color:#ffffff;background-image:url(„data:image/svg+xml;charset=utf8,%3Csvg width=’162′ height=’20’ viewBox=’0 0 162 20′ fill=’none’ xmlns=’http://www.w3.org/2000/svg’%3E%3Cpath d=’M83.0561 15.2457C86.675 15.2457 89.4722 12.5154 89.4722 9.14749C89.4722 5.99211 86.8443 4.06563 85.1038 4.06563C82.6801 4.06563 80.7373 5.76407 80.4605 8.28551C80.4092 8.75244 80.0387 9.14403 79.5686 9.14069C78.7871 9.13509 77.6507 9.12841 76.9314 9.13092C76.6217 9.13199 76.3658 8.88106 76.381 8.57196C76.4895 6.38513 77.2218 4.3404 78.618 2.76974C80.1695 1.02445 82.4289 0 85.1038 0C89.5979 0 93.8406 4.07791 93.8406 9.14749C93.8406 14.7608 89.1832 19.3113 83.1517 19.3113C78.8502 19.3113 74.5179 16.5041 73.0053 12.5795C72.9999 12.565 72.9986 12.5492 73.0015 12.534C73.0218 12.4179 73.0617 12.3118 73.1011 12.2074C73.1583 12.0555 73.2143 11.907 73.2062 11.7359L73.18 11.1892C73.174 11.0569 73.2075 10.9258 73.2764 10.8127C73.3452 10.6995 73.4463 10.6094 73.5666 10.554L73.7852 10.4523C73.9077 10.3957 74.0148 10.3105 74.0976 10.204C74.1803 10.0974 74.2363 9.97252 74.2608 9.83983C74.3341 9.43894 74.6865 9.14749 75.0979 9.14749C75.7404 9.14749 76.299 9.57412 76.5088 10.1806C77.5188 13.1 79.1245 15.2457 83.0561 15.2457Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M155.758 6.91365C155.028 6.91365 154.804 6.47916 154.804 5.98857C154.804 5.46997 154.986 5.06348 155.758 5.06348C156.53 5.06348 156.712 5.46997 156.712 5.98857C156.712 6.47905 156.516 6.91365 155.758 6.91365ZM142.441 12.9304V9.32833L141.415 9.32323V8.90392C141.415 8.44719 141.786 8.07758 142.244 8.07986L142.441 8.08095V6.55306L144.082 6.09057V8.08073H145.569V8.50416C145.569 8.61242 145.548 8.71961 145.506 8.81961C145.465 8.91961 145.404 9.01047 145.328 9.08699C145.251 9.16351 145.16 9.2242 145.06 9.26559C144.96 9.30698 144.853 9.32826 144.745 9.32822H144.082V12.7201C144.082 13.2423 144.378 13.4256 144.76 13.4887C145.209 13.5629 145.583 13.888 145.583 14.343V14.9626C144.029 14.9626 142.441 14.8942 142.441 12.9304Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M110.058 7.92554C108.417 7.88344 106.396 8.92062 106.396 11.5137C106.396 14.0646 108.417 15.0738 110.058 15.0318C111.742 15.0738 113.748 14.0646 113.748 11.5137C113.748 8.92062 111.742 7.88344 110.058 7.92554ZM110.07 13.7586C108.878 13.7586 108.032 12.8905 108.032 11.461C108.032 10.1013 108.878 9.20569 110.071 9.20569C111.263 9.20569 112.101 10.0995 112.101 11.459C112.101 12.8887 111.263 13.7586 110.07 13.7586Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M118.06 7.94098C119.491 7.94098 120.978 8.33337 120.978 11.1366V14.893H120.063C119.608 14.893 119.238 14.524 119.238 14.0689V10.9965C119.238 9.66506 118.747 9.16047 117.891 9.16047C117.414 9.16047 116.797 9.52486 116.502 9.81915V14.069C116.502 14.1773 116.481 14.2845 116.44 14.3845C116.398 14.4845 116.337 14.5753 116.261 14.6519C116.184 14.7284 116.093 14.7891 115.993 14.8305C115.893 14.8719 115.786 14.8931 115.678 14.8931H114.847V8.10918H115.773C115.932 8.10914 116.087 8.16315 116.212 8.26242C116.337 8.36168 116.424 8.50033 116.46 8.65577C116.881 8.19328 117.428 7.94098 118.06 7.94098ZM122.854 8.09713C123.024 8.09708 123.19 8.1496 123.329 8.2475C123.468 8.34541 123.574 8.48391 123.631 8.64405L125.133 12.8486L126.635 8.64415C126.692 8.48402 126.798 8.34551 126.937 8.2476C127.076 8.1497 127.242 8.09718 127.412 8.09724H128.598L126.152 14.3567C126.091 14.5112 125.986 14.6439 125.849 14.7374C125.711 14.831 125.549 14.881 125.383 14.8809H124.333L121.668 8.09713H122.854Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M135.085 14.5514C134.566 14.7616 133.513 15.0416 132.418 15.0416C130.496 15.0416 129.024 13.9345 129.024 11.4396C129.024 9.19701 130.451 7.99792 132.191 7.99792C134.338 7.99792 135.254 9.4378 135.158 11.3979C135.139 11.8029 134.786 12.0983 134.38 12.0983H130.679C130.763 13.1916 131.562 13.7662 132.615 13.7662C133.028 13.7662 133.462 13.7452 133.983 13.6481C134.535 13.545 135.085 13.9375 135.085 14.4985V14.5514ZM133.673 10.949C133.785 9.87621 133.061 9.28752 132.191 9.28752C131.321 9.28752 130.734 9.93979 130.679 10.9489L133.673 10.949Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M137.345 8.11122C137.497 8.11118 137.645 8.16229 137.765 8.25635C137.884 8.35041 137.969 8.48197 138.005 8.62993C138.566 8.20932 139.268 7.94303 139.759 7.94303C139.801 7.94303 140.068 7.94303 140.489 7.99913V8.7265C140.489 9.11748 140.15 9.4147 139.759 9.4147C139.31 9.4147 138.651 9.5829 138.131 9.8773V14.8951H136.462V8.11112L137.345 8.11122ZM156.6 14.0508V8.09104H155.769C155.314 8.09104 154.944 8.45999 154.944 8.9151V14.8748H155.775C156.23 14.8748 156.6 14.5058 156.6 14.0508ZM158.857 12.9447V9.34254H157.749V8.91912C157.749 8.46401 158.118 8.09506 158.574 8.09506H158.857V6.56739L160.499 6.10479V8.09506H161.986V8.51848C161.986 8.97359 161.617 9.34254 161.161 9.34254H160.499V12.7345C160.499 13.2566 160.795 13.44 161.177 13.503C161.626 13.5774 162 13.9024 162 14.3574V14.977C160.446 14.977 158.857 14.9086 158.857 12.9447ZM98.1929 10.1124C98.2033 6.94046 100.598 5.16809 102.895 5.16809C104.171 5.16809 105.342 5.44285 106.304 6.12953L105.914 6.6631C105.654 7.02011 105.16 7.16194 104.749 6.99949C104.169 6.7702 103.622 6.7218 103.215 6.7218C101.335 6.7218 99.9169 7.92849 99.9068 10.1123C99.9169 12.2959 101.335 13.5201 103.215 13.5201C103.622 13.5201 104.169 13.4717 104.749 13.2424C105.16 13.0799 105.654 13.2046 105.914 13.5615L106.304 14.0952C105.342 14.7819 104.171 15.0566 102.895 15.0566C100.598 15.0566 98.2033 13.2842 98.1929 10.1124ZM147.619 5.21768C148.074 5.21768 148.444 5.58663 148.444 6.04174V9.81968L151.82 5.58131C151.897 5.47733 151.997 5.39282 152.112 5.3346C152.227 5.27638 152.355 5.24607 152.484 5.24611H153.984L150.166 10.0615L153.984 14.8749H152.484C152.355 14.8749 152.227 14.8446 152.112 14.7864C151.997 14.7281 151.897 14.6436 151.82 14.5397L148.444 10.3025V14.0508C148.444 14.5059 148.074 14.8749 147.619 14.8749H146.746V5.21768H147.619Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M0.773438 6.5752H2.68066C3.56543 6.5752 4.2041 6.7041 4.59668 6.96191C4.99219 7.21973 5.18994 7.62695 5.18994 8.18359C5.18994 8.55859 5.09326 8.87061 4.8999 9.11963C4.70654 9.36865 4.42822 9.52539 4.06494 9.58984V9.63379C4.51611 9.71875 4.84717 9.88721 5.05811 10.1392C5.27197 10.3882 5.37891 10.7266 5.37891 11.1543C5.37891 11.7314 5.17676 12.1841 4.77246 12.5122C4.37109 12.8374 3.81152 13 3.09375 13H0.773438V6.5752ZM1.82373 9.22949H2.83447C3.27393 9.22949 3.59473 9.16064 3.79688 9.02295C3.99902 8.88232 4.1001 8.64502 4.1001 8.31104C4.1001 8.00928 3.99023 7.79102 3.77051 7.65625C3.55371 7.52148 3.20801 7.4541 2.7334 7.4541H1.82373V9.22949ZM1.82373 10.082V12.1167H2.93994C3.37939 12.1167 3.71045 12.0332 3.93311 11.8662C4.15869 11.6963 4.27148 11.4297 4.27148 11.0664C4.27148 10.7324 4.15723 10.4849 3.92871 10.3237C3.7002 10.1626 3.35303 10.082 2.88721 10.082H1.82373Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M13.011 6.5752V10.7324C13.011 11.207 12.9084 11.623 12.7034 11.9805C12.5012 12.335 12.2068 12.6089 11.8201 12.8022C11.4363 12.9927 10.9763 13.0879 10.4402 13.0879C9.6433 13.0879 9.02368 12.877 8.5813 12.4551C8.13892 12.0332 7.91772 11.4531 7.91772 10.7148V6.5752H8.9724V10.6401C8.9724 11.1704 9.09546 11.5615 9.34155 11.8135C9.58765 12.0654 9.96557 12.1914 10.4753 12.1914C11.4656 12.1914 11.9607 11.6714 11.9607 10.6313V6.5752H13.011Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M15.9146 13V6.5752H16.9649V13H15.9146Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M19.9255 13V6.5752H20.9758V12.0991H23.696V13H19.9255Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M28.2828 13H27.2325V7.47607H25.3428V6.5752H30.1724V7.47607H28.2828V13Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M41.9472 13H40.8046L39.7148 9.16796C39.6679 9.00097 39.6093 8.76074 39.539 8.44727C39.4687 8.13086 39.4262 7.91113 39.4116 7.78809C39.3823 7.97559 39.3339 8.21875 39.2665 8.51758C39.2021 8.81641 39.1479 9.03905 39.1039 9.18554L38.0405 13H36.8979L36.0673 9.7832L35.2236 6.5752H36.2958L37.2143 10.3193C37.3578 10.9199 37.4604 11.4502 37.5219 11.9102C37.5541 11.6611 37.6025 11.3828 37.6669 11.0752C37.7314 10.7676 37.79 10.5186 37.8427 10.3281L38.8886 6.5752H39.9301L41.0024 10.3457C41.1049 10.6943 41.2133 11.2158 41.3276 11.9102C41.3715 11.4912 41.477 10.958 41.644 10.3105L42.558 6.5752H43.6215L41.9472 13Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M45.7957 13V6.5752H46.846V13H45.7957Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M52.0258 13H50.9755V7.47607H49.0859V6.5752H53.9155V7.47607H52.0258V13Z’ fill=’white’/%3E%3Cpath d=’M61.2312 13H60.1765V10.104H57.2146V13H56.1643V6.5752H57.2146V9.20312H60.1765V6.5752H61.2312V13Z’ fill=’white’/%3E%3C/svg%3E”);}@-webkit-keyframes formkit-bouncedelay-formkit-form-data-uid-f1ca543155-{0%,80%,100%{-webkit-transform:scale(0);-ms-transform:scale(0);transform:scale(0);}40%{-webkit-transform:scale(1);-ms-transform:scale(1);transform:scale(1);}}@keyframes formkit-bouncedelay-formkit-form-data-uid-f1ca543155-{0%,80%,100%{-webkit-transform:scale(0);-ms-transform:scale(0);transform:scale(0);}40%{-webkit-transform:scale(1);-ms-transform:scale(1);transform:scale(1);}}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] blockquote{padding:10px 20px;margin:0 0 20px;border-left:5px solid #e1e1e1;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .seva-custom-content{padding:15px;font-size:16px;color:#fff;mix-blend-mode:difference;} .formkit-form[data-uid=”f1ca543155″]{box-shadow:0 2px 15px 0 rgba(210,214,220,0.5);max-width:700px;overflow:hidden;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] [data-style=”full”]{width:100%;display:block;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-header{margin-top:0;margin-bottom:20px;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-subheader{margin:15px 0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-column{padding:20px;position:relative;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-column:nth-child(2){border-top:1px solid #e9ecef;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-background{width:100%;height:100%;position:absolute;top:0;left:0;background-size:cover;background-position:center;opacity:0.5;z-index:1;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-header,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-subheader,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-image{z-index:2;position:relative;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-field{margin:0 0 15px 0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-input,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-submit{width:100%;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-guarantee{font-size:13px;margin:0 0 15px 0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-guarantee > p{margin:0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″] .formkit-powered-by-convertkit-container{margin-bottom:0;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”600″] [data-style=”full”],.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”700″] [data-style=”full”],.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”800″] [data-style=”full”]{display:grid;grid-template-columns:repeat(auto-fit,minmax(200px,1fr));}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”600″] .formkit-submit,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”700″] .formkit-submit,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”800″] .formkit-submit{width:100%;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”600″] .formkit-column,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”700″] .formkit-column,.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”800″] .formkit-column{padding:40px;}.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”600″] .formkit-column:nth-child(2),.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”700″] .formkit-column:nth-child(2),.formkit-form[data-uid=”f1ca543155″][min-width~=”800″] .formkit-column:nth-child(2){border-top:none;}

Notele de la simulare, cele mai bune din ultimii ani. „Ne-am furat, din nou, căciula”

0
Sursa foto: Freepik.com

Rezultatele obținute de elevi la simularea examenului de Evaluare Națională 2025 la Matematică au fost cele mai bune din ultimii ani. Copiii au rezolvat subiectele pe bandă rulantă, unele exerciții fiind atât de simple încât, în anumite cazuri, nici nu au mai avut nevoie de ciorne.

„Aș putea spune că elevii au primit anul acesta o simulare la simulare”, a comentat pentru „AdevărulMarian Staș, expert în educație.

„M-am uitat pe subiectele la Matematică, le-am văzut, le-am și rezolvat. Ce am observat, și asta ar trebui să ne dea de gândit, este faptul că, spre deosebire de anul trecut, când notele au fost extrem de mici, acum rezultatele sunt foarte bune”, a comentat specialistul.

Însă, de anul trecut și până acum, nu s-a întâmplat nimic notabil, nimic ieșit din comun în procesul de învățare al elevilor, în procesul de predare la clasă, de asimilare a cunoștințelor. „Asta înseamnă că, de fapt, nu elevii au progresat, ci subiectele au fost extrem de ușoare. Aș putea spune că elevii au primit o simulare a examenului de simulare”, continuă Marian Staș.

Realitatea aceea adevărată și dură o vom vedea în vară

Iar motivele sunt altele decât cele pedagogice, consideră specialistul. „Anul trecut, simulările au fost „pe bune”. Au fost adevărate. Subiectele au fost mai complicate. Motiv pentru care elevii au obținut niște rezultate slabe. Anul acesta, în schimb, subiectele date la Matematică au fost incomparabil mai ușoare. Și, atunci, normal că și notele au fost mai mari”.

În plus, a mai spus expertul, se pare că anul acesta s-a copiat la greu la exercițiile tip grilă. „Așa i-am auzit pe unii profesori vorbind. Și, dacă e adevărat, atunci, evident, și rezultatele sunt distorsionate”.

De ce această diferență între gradele de dificultate ale subiectelor de anul trecut și din acest an? „De frică. De teamă. Ne-am furat încă o dată căciula”.

Aceste note mari, continuă expertul, nu au fost obținute pentru că elevii chiar știu Matematică, chiar au învățat, sunt mai deștepți, le-a crescut nivelul de pregătire. Notele acestea oglindesc o realitate falsă. „Iar realitatea aceea adevărată și dură o vom vedea în vară, asta dacă la examen vor fi subiecte adevărate de examen, nu un simulacru”.

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Freepik.com

 

Emoji și culori. Cum să decodezi corect limbajul codificat folosit de adolescenți online

0
Sursa foto: Freepik.com

Unul dintre aspectele pe care le aduce în discuție mini-seria „Adolescence” difuzată de Netflix, despre criza adolescenților, este limbajul codat folosit de adolescenți pe rețelele de socializare.

În serialul Netflix, în care este prezentat cazul unui adolescent de 13 ani care a ucis o fată de aceeași vârstă, necunoașterea semnificațiilor culorilor și emoji-urilor postate în comentariile pe contul de Instagram al băiatului l-a făcut pe detectiv să întârzie investigația. Până în momentul în care fiul acestuia i-a explicat ce înseamnă de fapt acele simboluri sub forma unor emoji-uri și a unor culori. Astfel, ceea ce polițiștii considerau a fi o relație de prietenie era, de fapt, o formă de bullying. Despre care adulții nu și-au dat seama fără ajutorul unui tânăr cunoscător.

Cu alte cuvinte, părinții de adolescenți care văd comentariile postate la pozele copiilor lor sau ale colegilor acestora riscă să nu înțeleagă nici măcar natura relației dintre copii, nemaivorbind de nuanțele comunicării dintre ei. Ceea ce reprezintă un mare semnal de alarmă.

Iată ce spune psihologul în formare, fost coach Andreea Mihalache, într-o postare pe contul de Facebook, după ce a vizionat serialul „Adolescence”:

„Mi-a atras atenția un aspect important: cât de puțin sunt conștienți părinții de limbajul codificat pe care adolescenții îl folosesc online. Nu eram la curent cu tot scandalul legat de frații Tate și influența lor, dar am fost surprinsă de semnificația ascunsă a unor emoticoane. Aveam deja cunoștințe despre astfel de coduri din materialele despre dependență pe care le-am studiat de-a lungul timpului, dar mi-am dat seama cât de ușor pot trece neobservate de adulți.”

De ce ar trebui să ne pese?

Andreea Mihalache, ea însăși mamă, explică de ce este important să discutăm despre acest subiect”

„Limbajul online evoluează constant, iar copiii și adolescenții au acces la o lume pe care noi, ca părinți, nu o înțelegem mereu în profunzime. Emoticoanele și simbolurile pot părea inofensive, dar în anumite contexte pot ascunde mesaje despre substanțe, relații toxice sau influențe nocive.”

În continuare, ea ne oferă câteva sfaturi care să ne ajute să fim informați și să înțelegem limbajul codat în emoticoane și culori ale adolescenților.

Iată cum putem rămâne informați, potrivit Andreei Mihalache:

1. Comunicând deschis cu copiii noștri, fără a-i judeca

„Da, ascultăm și nu judecăm… Nici nu criticăm. Îl lași să vorbească, să spună ce are de spus, asculți cum gândește și cum vede el lucrurile. Nu trebuie să fii de acord cu el, doar ascultă. Dacă îl cerți de fiecare dată când îți povestește ceva, va veni ziua când nu îți va mai spune nimic, anticipând cearta și critica”, avertizează specialista citată.

Conform acesteia, „este esențial să creezi un spațiu sigur pentru conversații. Adolescenții au nevoie să simtă că pot veni la tine fără teama de a fi certați sau de a primi imediat o lecție de morală. Oferă-i posibilitatea să își exprime gândurile, iar dacă vrei să îi împărtășești o altă perspectivă, fă-o cu blândețe și fără atacuri la persoana lui. Uneori, simplul fapt că îl asculți îl va face să reflecteze mai profund asupra propriilor convingeri.”

 

2. Fiind curioși și învățând despre trendurile care circulă online

„În loc să critici fără să înțelegi, întreabă-l pe copilul tău despre lucrurile care îl interesează. Cere-i să îți explice trendurile, să îți arate ce urmărește și de ce îi place. Fii deschis și recunoaște că poate ai „rămas în urmă” – este normal, tehnologia și cultura online se schimbă rapid”, spune psihologul în formare.

De asemenea, „în loc să interzici sau să respingi din start anumite lucruri, informează-te împreună cu el. Poți descoperi astfel ce fel de influențe există în mediul său și, mai important, poți modela o gândire critică, ajutându-l să își pună întrebări despre ceea ce consumă online”, adaugă aceasta.

 

3. Verificând surse sigure despre cultura digitală a adolescenților

Andreea Mihalache atrage atenția asupra faptului că „nu orice informație de pe internet este corectă sau utilă. Sursele sigure înseamnă site-uri de specialitate, articole scrise de experți, psihologi, pedagogi sau specialiști în siguranța digitală. Evită să îți bazezi opiniile doar pe ceea ce spun influencerii de pe TikTok sau alte platforme.”

În aceste condiții, sfatul ei este: „Caută materiale educative, urmărește profesioniști care lucrează direct cu adolescenți și discută cu alți părinți care sunt la rândul lor informați. Există organizații care oferă ghiduri despre siguranța online, manipularea prin social media și influența trendurilor digitale asupra tinerilor. De exemplu: Cartea Daliei are un program online #gratuit pentru copii denumit ‘’Eroii Internetului’’. Am avut onoarea și plăcerea de a fi mentor în cursul acesta anul trecut. Informații foarte utile si folositoare atât pentru copii, dar și pentru părinți”.

 

La finalul postării, Andreea Mihalache subliniază faptul că „a fi părinte în era digitală înseamnă mai mult decât a pune limite – înseamnă a construi o relație de încredere, a învăța alături de copilul tău și a rămâne informat din surse credibile. Nu trebuie să știi totul, dar trebuie să fii deschis și să ai curajul de a învăța continuu.”

Citește și:

Ghidul părintelui în era digitală. Limite optime între copii și ecrane

6 efecte psihologice negative ale utilizării Instagram de către adolescenți

Cât timp pot sta copiii la ecrane? Regulile specialiștilor care arată când începe supraexpunerea la tehnologie

Top 5 activități pentru care copilul va lăsa ecranele deoparte

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Freepik.com

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

Semnal de alarmă după serialul Adolescence: „Vă scriu pentru că am văzut filmul şi m-am îngrozit”

0

După apariția filmului Adolescence, experții Organizației Salvați Copiii România avertizează asupra riscurilor date de supra-expunerea online: însingurare, anxietate și fragilizare emoțională.

„Nu înțeleg de ce unii comentează la orice postez, nici măcar nu ne cunoaștem față în față, doar pe jocuri. Uneori mă enervez rău, că-mi vine să sparg calculatorul.”Radu, 15 ani

„Dacă postez ceva și nu primesc reacții, încep să mă sperii, nu știu ce se întâmplă, am greșit?..mă vorbesc pe la spate, mă simt tot mai singură.” Alina, 16 ani

„Vă scriu pentru că am văzut filmul Adolescență și m-am îngrozit. Și fiul meu stă pe telefon non-stop, ca toată lumea, nici nu zice ce face acolo, nu-mi răspunde dacă îl întreb, zice să-l las în pace. Cum aflu dacă i se întâmplă ceva rău? Nu ai ce să faci, trebuie să îi dau telefonul, am pierdut de mult timp lupta.” Silvia, părinte, 40 de ani

Jumătate dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online

Conform unui studiu din 2025 al organizației Salvați Copiii România, aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital. Cea mai mare parte din acest timp este alocată rețelelor de socializare, unde copiii simt presiune, suprastimulare și, uneori, respingere.

Într-o anchetă a Salvați Copiii din 2023, adolescenții semnalau că social media îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut şi a influencerilor devine tot mai pronunțată. Copiii nu sunt pregătiți emoțional pentru această hiper-stimulare, pentru violența din mediul online, pentru viețile „perfecte” ale altora și ajung să se simtă inadecvați, invizibili sau marginalizați, avertizează experții organizației Salvați Copiii România.

Miniseria „Adolescence” de pe Netflix aduce în prim-plan o realitate pe care o știam cu toții, în care utilizarea problematică a rețelelor de socializare de către copii reprezintă un factor de risc în sănătatea mintală a adolescenților. Astfel, pot să apară manifestări precum lipsa concentrării, tulburările de somn, izolarea socială sau scăderea stimei de sine. Acestea devin, uneori prea târziu, motivele pentru care părinții apelează la specialiști în sănătatea mintală.

Copii cu stări de anxietate

Statisticile Salvați Copiii atenționează că un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid.

Pe rețelele sociale, copiii pot ajunge în comunități toxice, în diverse grupuri extremiste sau pe paginile influencerilor iresponsabili, unde părinții nu sunt, iar copiii sunt transformați în pradă ușoară și au iluzia apartenenței la grup. Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor: de exemplu, emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră sunt doar aparent inofensive, promovând şi cultivând forme de radicalizare, misoginie sau idei suicidare.

Mulți părinți se întreabă ce s-a întâmplat cu copiii lor, uneori prea târziu, „De ce sunt triști, furioși, retrași?”

„Recunosc, nu mă pricep la aplicațiile astea. Nu știu exact ce face fiica-mea acolo, cu cine vorbește, ce face. Văd că iese câteodată din cameră nervoasă, dar nu zice nimic, nu știu cum s-o ajut.”Anca, părinte, 42 de ani

Au rețele de socializare de la 5 ani

În 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este de 5-10 ani, în condițiile în care, în 2019, aceasta era de 9 ani, iar în studiul din 2021, vârsta medie la care copiii utilizau rețelele sociale era de 8,2 ani.

Doi din cinci copii spun că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare pe internet, în creștere comparativ cu 2021 și 2024, arată cel mai recent studiu realizat în rândul copiilor, din 2025.

48,3% dintre copii petrec peste 6 ore pe zi online, majoritatea acestui timp fiind dedicat rețelelor sociale.

Un copil din trei, dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în 2020 – 2021, s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. Procentul depășește 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, precum tentativele de suicid.

Fetele trimit informații personale mai des decât băieții

În 2023, adolescenții semnalează deja că rețelele sociale îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată.

Între 66% și 84% dintre copii au postat conținut online în ultimul an, iar cei mai puțini au fost cei care au făcut acest lucru pe rețelele sociale (66%), urmați de cei care au postat într-un joc online (69%), în mesageria privată (81%) și în cadrul unui grup sau forum (84%).

Riscul cel mai mare de transmitere a informațiilor personale este prin mesageria privată, unde fetele au afirmat că au făcut acest lucru într-o măsură semnificativ mai ridicată decât băieții (86% vs 72%), arată datele celei mai recente cercetări realizate de Organizația Salvați Copiii România, în 2023, „Conduita tinerilor pe rețelele de socializare”.

De ce se tem părinții

Trei sferturi dintre părinți declară că cea mai mare îngrijorare a lor legată de utilizarea internetului de către copii este expunerea acestora la conținut nepotrivit pe internet sau de posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane pe care nu le cunosc în viața reală (70%).

În plus, 59% dintre părinți se tem că fiii și fiicele lor ar putea fi victime ale infracțiunilor pe internet. Aceste cifre arată o conștientizare crescută a riscurilor online și subliniază nevoia de strategii eficiente pentru protecția copiilor în mediul digital.

32% dintre părinți afirmă că fiul sau fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% Facebook şi 17% Snapchat.

Copii vizibili pe social media, dar nevăzuți unde contează cu adevărat

În spatele comportamentelor copiilor și adolescenților, uneori retrase, alteori iritabile, există o realitate greu de înțeles de către părinți, este o lume digitală care îți cere să fii prezent, activ, fericit, popular, perfect! Nu ai voie să greșești, să te oprești din postări sau reacții, pentru că vei fi sancționat prin excludere sau tăcere. Pe rețelele de socializare, unde tinerii sunt prezenți mai mult de 6 ore pe zi, ei sunt constant expuși unei presiuni tăcute, de a se compara cu ceilalți sau cu standarde nerealiste de frumusețe, de a primi validare prin numărul de like-uri, de a-și ascunde defectele cu ajutorul filtrelor.

„Chiar și atunci când eram singur în cameră, mă simțeam de parcă toți se uitau la mine și râdeau, îmi intrase în piele… nu mai eram eu, doar ceva urât, ce ziceau ei despre mine. Nu știe nimeni cât doare.. .” Mirela, 17 ani

Folosirea la o vârstă nepermisă a rețelelor de socializare fragilizează structura psihică a copiilor. Mai mult decât atât, validarea oferită de social media este superficială, volatilă, pentru că este formată în interacțiuni online condiționate, în care copilul este „văzut” doar atunci când oferă ceva care place, este „valoros” doar atunci când este admirat, nefiind perceput așa cum este el în realitatea fizică cu vulnerabilități, emoții, curiozități și întrebări.

„Oare mă place cineva? Nu merit să fiu aici!” – Nadia, 12 ani

Astfel, în lipsa unei relații de atașament care oferă reglare emoțională, se poate crea o imagine de sine fragilă, instabilă, falsă și apare sentimentul de anxietate, iar copilul nu mai știe cine este în absența reacțiilor din online. Este cunoscut faptul că, pentru adolescenți, rețelele de socializare devin un spațiu de reglare emoțională, dar ei nu au învățat încă cine sunt, cum să-și gestioneze corect frustrarea, fricile, rușinea, tristețea sau cum să tolereze respingerea sau incertitudinea.

Atunci când nu există o alfabetizare emoțională timpurie din partea părinților sau a cadrelor didactice, când emoțiile nu sunt identificate, numite, oglindite și înțelese, adolescentul poate intra într-o stare de derivă emoțională, într-o criză de identitate și va lăsa platformele să îi spună cine ar trebui să fie.

În studiul Salvați Copiii din 2023, adolescenții semnalau că social media îi ajută să își confirme valorile și interesele, iar influența creatorilor de conținut și a influencerilor devine tot mai pronunțată.

Copiii au nevoie de părinți disponibili fizic și afectiv

Copiii de azi cresc într-o lume în care timpul de calitate cu părinții este redus, imaginea de sine este construită pe baza aprecierii publice, nu pe un nucleu intern stabil, mass-media și influencerii definesc normele de succes și frumusețe.

Fără un adult prezent, cald, coerent și implicat, social media devine mamă, tată, oglindă, referință și judecător.

Iată câteva recomandări pentru părinți de la psihologii Salvați Copiii:

  • Să construiască relații de atașament sigure, unde copilul să se simtă văzut, auzit, acceptat.
  • Să fie modele de reglare emoțională, deoarece copiii învață mai mult din cine suntem decât din ce le spunem.
  • Să fie curioși, să adreseze întrebări simple, nu acuzatoare: „Ce mai e nou în social media?”, „Ce înseamnă acest emoji?”, „Cum te simți când vezi astfel de postări?”
  • Să se uite, cu blândețe, la propria copilărie, pentru că felul în care au fost tratați și iubiți influențează felul în care își tratează și iubesc propriii copii.

Sondaj: Pericolele cu care se confruntă copiii în mediul online: revenge porn, grooming, cyberbullying

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Captură video serialul „Adolescence”, difuzat de Netflix

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

Anunț pentru părinții care au copii de până în 6 ani. Ce trebuie să știi despre înscrierea la școală

0
Sursa foto: Yan Krukau, Pexels.com

Calendarul înscrierilor la clasa pregătitoare a început luni cu completarea cererilor-tip de înscriere online sau la școală. Părinții au timp pentru a depune cererea, deoarece această etapă se încheie pe 6 mai.

Între 6 și 9 mai, are loc procesarea cererilor și repartizarea copiilor la școala de circumscripție. Iar la finalul lunii, pe 21 mai, se va afișa, în școli și pe site-ul inspectoratelor școlare, listele cu copiii înscriși, precum și numărul de locuri rămase libere după prima etapă. Pe 22 mai, începe etapa a doua de înscriere.

Marina Manea, specialistă în educație, a explicat, pentru Observator, de ce este foarte important ca părinții să își evalueze copilul și să decidă dacă îl dau mai devreme sau mai târziu la școală.

„Ne uităm în calitatea noastră de părinți la copil, însă îl observăm și în calitatea noastră de educatori. Când vine vorba de intrarea la școală, avem în vedere, din punct de vedere personal, evaluarea abilităților sale sociale, a celor emoționale, astfel încât să sesizăm dacă este cu adevărat pregătit copilul să facă față noii realități școlare. Pentru că vorbim de un spațiu nou, colegi noi, alt ritm de învățare, alt tip de program și despre perspectiva faptului că, spre deosebire de grădiniță, acolo unde există joc liber inserat în program, copiii la școală petrec mai puțin timp în timp în joc liber, sau coordonat ca în grădinițe. Avem posibilitatea, părinți fiind, să-l înscriem pe copil dacă el împlinește 6 ani până în luna septembrie, fără această evaluare, până pe 31 decembrie, dacă nu îi împlinește, să treacă prin acea evaluare”, a declarat Marina Manea.

Experta a spus ce anume trebuie să știe părinții ai căror copii nu împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 decembrie 2025.

„În situația în care nu împlinește această vârstă până la 31 decembrie, să stăm liniștiți și să-l lăsăm pe mai departe la grupa mare a grădiniței. Și aici e o discuție. Se presupune că băieții pot repeta grupa mare. Au nevoie, spre deosebire de fete, de această repetiție care nu le face rău, comparativ cu fetele, pentru care această repetiție poate însemna pentru clasa pregătitoare o stagnare sau le creează momente de plictis. Nu mai e intervenția părintelui sau alegerea părintelui. Acum, ai vârsta, mergi la școală, nu ai vârsta, nu mergi la școală,” spune Marina Manea.

Care e vârsta perfectă pentru înscrierea copilului la școală

O învățătoare și un psiholog au explicat pentru „Adevărul” cât de mult contează vârsta celor mici atunci când vorbim despre școlarizare.

În această perioadă, mulți dintre părinții cu copii înscriși la grupa mare de la grădiniță au o dilemă: când este mai bine să fie dat cel mic la școală? La 6 ani neîmpliniți, la 6 ani sau, de ce nu, la 7 ani? Răspunsul?

Conform legii, eligibili pentru înscrierea la clasa pregătitoare sunt copiii care împlinesc 6 ani până la 31 august 2025. Lor li se adaugă și cei care împlinesc aceeași vârstă între 1 septembrie și 31 decembrie, cu o condiție: au nevoie de o recomandare din partea grădiniței sau a Centrului de Resurse și Asistență Educațională care să ateste că  sunt pregătiți să intre în comunitatea școlară.

Însă, dincolo de ce scrie în lege se află o altă întrebare justificată: Cât de mult contează, în ceea ce privește vârsta copilului, câteva luni în plus sau în minus?

„Chiar dacă nu a împlinit încă șase ani, un copil poate fi înscris la școală dacă este dezvoltat corespunzător, dacă deține anumite deprinderi, dacă, efectiv, poate face față noului program, mediului și regulilor”, a explicat, pentru „Adevărul”, Alina Macavei, învățătoare la o școală din București.

Prin urmare, nu vârsta sub 6 ani a copilului ar fi marele impediment, ci nivelul de achiziții și de deprinderi cu care cel mic vine din familie.

„Eu, de exemplu, am întâlnit copii de șase ani neîmpliniți care s-au acomodat și s-au descurcat mult mai bine față de alții mai mari, de șase ani jumătate sau chiar șapte ani”, continuă dascălul.

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

Decizie fulger după serialul „Adolescence”. A fost luată de la cel mai înalt nivel: „Este vital să vorbim deschis”

0

Prim-ministrul britanic Keir Starmer s-a întâlnit cu creatorii miniseriei Netflix „Adolescence”, despre un băiat acuzat de uciderea unei colege de clasă, o producţie ce a stârnit o dezbatere la nivel naţional cu privire la impactul social media asupra adolescenților, transmite Reuters.

Serialul cu patru episoade explorează modul în care ideile influencerilor online, cum ar fi Andrew Tate, misogin autodeclarat, pot modela opiniile copiilor dependenți de smartphone-uri și îi pot împinge spre violență.

Starmer a declarat că susține decizia Netflix de a pune la dispoziția școlilor din întreaga țară, pentru vizionare în mod gratuit, acest serial „revoluționar”.

Decizie fulger după serialul „Adolescence”

„În calitate de tată, urmărind acest serial împreună cu fiul și cu fiica mea, adolescenți, pot să vă spun că a avut impact puternic”, a mărturisit oficialul într-o declarație, după o întâlnire la care au participat Jack Thorne, co-scenaristul „Adolescence”, organizații caritabile și tineri, în biroul său din Downing Street.

„După cum văd la copiii mei, este vital să vorbim deschis despre schimbările în modul în care ei comunică, despre conținutul pe care îl vizionează și să explorăm conversațiile pe care le au cu colegii lor”, a adăugat premierul.

Drama imersivă, ale cărei episoade au fost filmate într-un singur cadru continuu, a intrat luna aceasta în istoria televiziunii britanice, devenind prima producție difuzată în streaming care ajunge în fruntea clasamentelor de audiență TV.

Milioane de oameni au urmărit serialul Adolescence

Aproape 6,5 milioane de persoane au urmărit primul episod și 5,9 milioane pe cel de-al doilea în săptămâna 10-16 martie, conform datelor furnizate de Barb, care compilează ratingurile TV.

Thorne, care a declarat că părinții nu ar trebui să le dea copiilor smartphone-uri până când aceștia împlinesc vârsta de 14 ani, a descris impactul masculinității toxice și a așa-numitei culturi „incel” – care poate genera ură față de femei şi fete – drept o criză în creștere.

„Am realizat acest serial pentru a provoca o conversație”, a spus el într-un comunicat.

„Oportunitatea de a ajunge cu el în şcoli ne depășește așteptările. Sperăm că îi va determina pe profesori să discute cu elevii, dar ceea ce nădăjduim cu adevărat este că îi va determina pe elevi să discute între ei”, a declarat Thorne.

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

Uniforme obligatorii în școlile din România. Ce spune ministrul Educației despre această măsură

0
sursa foto: captura video fain si simplu

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat la B1TV, referitor la uniformele obligatorii în școli, că ar încuraja școlile să facă acest lucru, dar nu ar vrea să impună o astfel de regulă din cabinetul de ministru.

El a adăugat că nu avem niciun studiu care să arate că uniformele obligatorii ajută la ceva: „Mă întreb de ce ar trebui să le impunem, să fie obligatorii. Nu văd de ce. N-avem niciun studiu care să ne arate că ar conta mai mult, că ne ajută la ceva.”

„Eu, de obicei, sunt împotriva încolonărilor. Eu ce pot să spun este că aș încuraja școlile să facă acest lucru, dar nu aș vrea să impun din cabinetul de ministru. Probabil ați văzut și voi că în, nu știu, Statele Unite ai licee, ai școli care se mândresc cu uniforma lor. Este un element de identitate, dar acolo uniformă a fost stabilită pe bază voluntară de către școala respectivă, împreună cu părinții, elevii”, a spus Daniel David.

Învățătoarea Silviana Spălătariu a declarat, pentru TVR Timișoara, că elevii „începuseră să calculeze cât costă hainele de pe ei”, înainte de introducerea uniformelor. Aceasta predă la Școala Gimnazială „Teodor Păcățian” Ususău, județul Arad, unde profesorii poartă aceeași uniformă ca elevii, potrivit Agerpres.

În octombrie 2024, Bogdan Stancu, învățător la 18 ani, a vorbit, la emisiunea Educație 9 de la TVR Craiova, despre uniformele elevilor. „Eu consider că mai taie un pic din aceste diferențe care încep să fie tot mai mari în zilele noastre între copii și hainele pe care le poartă aceștia”, a spus cadrul didactic.

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

Propunere radicală după serialul „Adolescence”. Ce a cerut regizorul filmului

0

Siguranța copiilor pe internet este un subiect tot mai dezbătut, iar scenaristul Jack Thorne propune o măsură radicală: interzicerea accesului acestora la rețelele sociale. Creatorul serialului „Adolescence”, difuzat pe Netflix, consideră că astfel ar putea fi protejați de influențele toxice din mediul online, potrivit BBC, citat de Techrider.ro.

Jack Thorne, alături de actorul Stephen Graham, a realizat acest serial dramatic care urmărește povestea lui Jamie, un băiat de 13 ani acuzat de uciderea unei colege de școală.

Serialul explorează teme precum hărțuirea și impactul rețelelor sociale asupra adolescenților.

Originar din Bristol, Thorne este de părere că soluția trebuie să vină din partea autorităților: „Credem că parlamentul trebuie să intervină – prin interzicerea telefoanelor în școli și prin ținerea copiilor departe de social media în totalitate”, a declarat acesta.

Scenaristul spune că a fost ușor să înțeleagă perspectiva personajului său principal, Jamie, un copil care se simte izolat și care găsește alinare în ideologii masculine toxice promovate online.

Serialul „Adolescence”, val uriaș de reacții 

Serialul, format din patru episoade, îl are pe Stephen Graham în rolul tatălui lui Jamie, Eddie, iar pe Owen Cooper în rolul adolescentului. În doar câteva zile de la lansare, a devenit cel mai vizionat serial Netflix la nivel global.

Producția ilustrează modul în care mesajele promovate de influenceri misogini pot influența negativ mințile tinerilor.

Thorne încurajează părinții să urmărească serialul alături de copiii lor, pentru a deschide discuții despre subiectele sensibile abordate.

El a recunoscut că și el ar fi putut fi atras de astfel de ideologii în copilărie, dacă s-ar fi simțit singur, respins sau neînțeles: „Dacă ai 13 ani și te simți izolat, neatractiv, atunci aceste idei pot părea o soluție la suferința ta”, a concluzionat scenaristul.

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

Când ai greșit în relația cu copilul. 3 pași ca să ieși din impas

0
Sursa foto: Freepik.com

Cu siguranță, știi că sunt zile în care ești mai eficientă și sunt zile în care pur și simplu simți că ai nevoie de o pauză…

Și, dacă tot îți iei acea pauză în diverse forme (o discuție prelungită cu o prietenă, mai mult timp petrecut pe rețelele de socializare sau citind articole care te interesează pe site-uri, sau poate te pierzi prin magazinele online), la un moment dat, îți dai seama că s-au adunat atât de multe lucruri de făcut, încât e urgent să te apuci de treabă și să le rezolvi.

Exact asta mi s-a întâmplat mie la un moment dat. Și, prima tendința a fost să încep să mă judec pentru că am lăsat să se adune atâtea lucruri de făcut, plus urgențele care răsăreau precum ciupercile după ploaie. Autojudecata a venit în paralel cu senzația de stres și de panică legată de faptul că nu știu ce să fac mai întâi pentru a ieși onorabil din situație. De obicei, când sunt în asemenea situații, am nevoie de un moment de detașare, în caz contrar, risc să rămân blocată timp de câteva minute, incapabilă să decid cu ce să încep.

Mi-am luat un moment de detașare și, pe măsură ce mă observam, mi-am dat seama că exact acest lucru se întâmplă și atunci când ne dăm seama că am procedat greșit în relația cu copilul: începem să ne judecăm, să ne condamnăm, apare și sentimentul de vinovăție numai la gândul cât rău am putut să provocăm cu acțiunile sau cu vorbele noastre necugetate. Moment în care părintele intră în blocaj.

Este un blocaj din care nu e ușor să ieși cu vechile tipare de gândire. Și din care poți să ieși dacă îți schimbi modul de abordare a situației, dacă adopți o nouă mentalitate.

Îți voi descrie mai jos modul cum am abordat eu situația, astfel încât să ies rapid din blocaj și să fac ce depinde de mine pentru ca, de acum încolo, să fie cât mai bine. Este o strategie care se aplică la fel de bine și în relația cu copilul, și la job, și în propria ta organizare pentru lucrurile importante pentru tine.

Strategia din 3 pași ca să faci ce e mai bine pentru tine după ce descoperi că nu îți place cum ai procedat:

1. Observă ce gânduri rulezi în minte

De fapt, marea schimbare începe cu acest mic pas de a conștientiza ce gândești, ce anume te preocupă și te deranjează în legătură cu situația. Chiar poți să le enumeri în mintea ta sau chiar în scris. În cazul meu, era vorba de stres, panică și de autojudecata că am pierdut timpul de pomană în loc să mai fac din taskuri. Într-o primă fază, doar le-am observat.

 

2. Evaluează-ți propriile gânduri din perspectiva utilității

După ce conștientizezi ce gânduri rulezi în minte, ești suficient de detașată pentru a le evalua. Și poți face asta punându-ți următoarea întrebare: În ce măsură aceste gânduri mă ajută? Dacă răspunsul tău este că aceste gânduri te ajută, vezi ce anume îți aduc util. Dacă nu te ajută, treci la pasul următor.

 

3. Alege gândurile și comportamentul care te ajută în situația respectivă

Din același spațiu mental de detașare, întreabă-te ce anume te-ar ajuta să gândești în acest moment sau să faci pentru a rezolva ce ai de rezolvat și pentru a te simți mai bine? Și poți alege conștient să lași în urmă acele gânduri care nu te ajută și să mergi în direcția care te ajută.

După ce am avut această conștientizare, am făcut un live pe Facebook pe care l-am încărcat și pe YouTube, că să-l poți viziona:

 

 

Citește și:

27 de scopuri care te vor face un părinte mai bun

Ascultarea de bunăvoie. 9 principii de parenting și 7 condiții care îl fac pe copil să te asculte

5 lucruri pe care fiecare femeie are nevoie să le facă pentru a fi bine cu ea și cu cei din jur

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 
Sursa foto: Freepik.com
 
 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.