Ministrul Educației, Daniel David, a făcut primele precizări cu privire la măsurile cuprinse în programul de guvernare. A anunțat că este pregătit să fie „un ministru de sacrificiu”. „Sper să fim cât mai mulți parte din soluții, nu din probleme”, a transmis David.

Daniel David, care și-a început al doilea mandat în fruntea Ministerului Educației și Cercetării în calitate de tehnocrat susținut de PNL, a menționat că transmite un mesaj „mai personal, dar cu angajamente instituționale”. A precizat că nu a căutat acest al doilea mandat, dar că a venit „ca o datorie legată de faptul că noua Coaliție a asumat Raportul QX ca reformă majoră în educație-cercetare și, evident, ca autor, probabil că sunt cel mai indicat să-l implementez”. A catalogat de asemenea invitația premierului și a PNL drept ”o fereastră de oportunitate rară de normalizare a unor lucruri care trenează de prea mult timp în sistemul nostru de educație-cercetare”.

Printre măsurile despre care a vorbit se numără modificările în sistemul de acordare a burselor școlare, plata personalului, redimensionarea rețelei școlare prin modificarea numărului de elevi la clasă și a numărului de elevi pentru o unitate cu personalitate juridică.

„La fel ca în primul mandat, încep al doilea mandat ca expert/tehnocrat susținut de PNL. Nu credeam că poate fi o situație mai complicată decât cea din primul mandat, mai ales că aspectul de instabilitate politică a fost soluționat. Așadar, eram optimist, în timp ce lucram la Programul de Guvernare pentru educație-cercetare (2025 – 2028). Optimismul s-a transformat acum într-un realism îngrijorat, când am văzut deciziile economico-financiare asupra educației-cercetării. Da, țara este în criză, iar dacă nu facem ceea ce este corect, atunci ne vom bloca”, a transmis David.

Ministrul Educației a precizat că se așteaptă la „dezbateri mai încinse”, dar că „în final vom avea soluții larg acceptate în sistem, care îl vor moderniza major, spre bine oamenilor din educație-cercetare și al societății în general”.

Daniel David: „Nu avem oameni de disponibilizat în educație”

În mesajul său, ministrul Daniel David a dat asigurări că nu vor avea loc disponibilizări în perioada imediat următoare, iar pe termen mediu ținta este ca salariul de debutant în învățământ să pornească de la salariul mediu pe economie. De asemenea, până în 2030 ținta este să se ajungă la 1% din PIB pentru cercetare.

„Pe termen imediat, mesajul meu este că nu avem oameni de disponibilizat în educație-cercetare – asta înseamnă că nu vom opri contracte de muncă în vigoare și nu vom modifica salarii. Pe termen mediu, în legea salarizării unitare trebuie ca punctul de start în salarizarea în educație sa fie salariul mediu brut pentru debutant, iar pozițiile de CSII/CSI să fie tratate similar cu pozițiile de conf./prof. – acest lucru a fost de altfel deja angajat în timpul grevelor din 2023, a fost prins în diverse norme legale și unele chiar în Programul de Guvernare, președintele vorbind chiar la instalare de „stimularea financiară a personalului didactic”. Pe termen lung, trebuie să țintim atingerea, cel târziu până în 2030, a 1% din PIB pentru cercetare și a 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație”, a precizat ministrul Educației

Daniel David, despre burse: „Nu ne mai permitem financiar acest sistem”

Daniel David a anunțat și măsurile concrete stabilite în programul de guvernare, care urmează să fie puse în practică. Sistemul de burse școlare se va modifica, realitatea, a precizat ministrul, fiind că „nu ne mai permitem financiar acest sistem”.

„Iată câteva măsuri, impuse sistemului nostru în condițiile economico-financiare actuale și modalitatea prin care intenționez să le implementez (încă nu sunt definitive ca modalitate de operaționalizare, se află în analiză, discutând în aceste zile cu experți și partenerii de dialog social):

Bursele în educație – Creșterea spectaculoasă din ultimii ani nu poate să fie susținută. Cred că a fost o intenție bună, dar este nesustenabilă! Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forțele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse. Dar, mai important, sincer și direct spus, mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem! Spre exemplu, trebuie să înțelegem că cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum spre 7 miliarde de RON, adică aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării-dezvoltării-inovării din țară”, a precizat ministrul.

În prezent, elevilor li se acordă următoarele burse:

• Bursă de excelență olimpică I: între 750 și 3000 lei
• Bursă de excelență olimpică II: 700 lei
• Bursă de merit: 450 lei
• Bursă socială: 300 lei
• Bursă pentru mame minore: 700 lei
• Bursă tehnologică: 300 lei

Se păstrează doar 2 categorii de burse

Prin urmare, „măsurile raționale și decente” care vor fi întreprinse se referă la păstrarea a doar două categorii de burse: bursele sociale, pentru a asigura incluziune (vor fi păstrate și bursele pentru mamele minore), respectiv bursele de merit, care vor fi până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9.

Vor fi crescute, în schimb, premiile pentru câștigători după reorganizarea olimpiadelor și concursurilor. Bursele se vor acorda doar pentru timpul în care elevii se află la școală.

„Acolo unde legea obligă să ne raportăm la salariul minim pe economie, o vom face la salariul net, nu brut, în condițiile în care bursele nu se impozitează”, a mai precizat ministrul.

O altă modificare anunțată este acordarea burselor sociale prin instituțiile autorităților locale de asistență socială, după o metodologie inițiată de Ministerul Educației și Cercetării. Asta deoarece profesorii și Ministerul Educației și Cercetării trebuie să se ocupe de educație.

„În acest fel, definim corect „incluziunea” și „meritul”, fără să le distorsionăm sensurile corecte, iar copiii care au nevoie vor fi protejați prin burse sociale, iar cei care sunt foarte performanți vor fi susținuți atâta cât ne permitem acum. Odată ce facem aceste reorganizări raționale și decente, sunt convins că scontata mărire treptată a bugetului în anii care vin va aduce resurse suplimentare”, a mai transmis ministrul.

Norma didactică, majorată cu două ore

Ministrul Daniel David a făcut precizări și cu privire la o temă care a încins deja spiritele pe grupurile profesorilor, de pe rețelele de socializare: norma didactică.

„Voi propune ca valorile stabilite prin lege să poată să fie crescute cu maximum 2 ore, printr-o metodologie a ministerului, în funcție de diverse criterii (ex.: cât de fragmentată este norma, mediul de lucru, vechimea, numărul de copii cu CES din clasă etc.), pe care le voi discuta și cu partenerii de dialog social. Degrevările pentru vechime se vor putea face din timpul nedidactic al normei. Degrevările pentru funcțiile de conducere vor fi în jur de 30%, diferențiat în funcție responsabilități, și trebuie să fie, de regulă, incompatibile cu plata cu ora”, a precizat ministrul.

Plata cu ora se raportează la timpul de lucru total (40 de ore pe săptămână), astfel încât valoarea unei ore la plata cu ora să nu depășească valoarea unei ore din normă.

În învățământul superior, limita de 16 ore echivalente va deveni 18, „pentru a ajuta universitățile să se înscrie în bugetul alocat”.

Comasări educaționale. Crește numărul de elevi la clasă

„Se vor mări, în limite psihopedagogice și administrative, numărul minim și maxim de elevi într-o clasă. De asemenea, pentru a încuraja și o reformă a învățământului rural, se va mări numărul de elevi de la care o unitate educațională poate avea personalitate juridică. Dacă implementăm înțelept acest măsuri – să ne amintim că suntem în situație de criză, nu de normalitate socială -, fie și temporar, practic întărim și salvăm aspectele importante, eficientizăm ce nu merge bine și astfel ne dezvoltăm”, a mai transmis ministrul.

Măsurile precum „normă mărită”, „redimensionarea burselor” sunt impuse din afara sistemului, ministrul având de ales între acestea și dorința oamenilor din sistem de a nu schimba nimic din benefiicile actuale.

„Am încercat să găsesc un demers rațional și decent, care ne permite să păstrăm oameni și salarii și să creștem pe termen mediu-lung. Altfel, în situații de criză, inevitabil alții ne vor dicta regulile și modificările. Îmi pot asuma angajamentul că orice modificare de acum care nu va mai corespunde în viitor practicilor europene și condițiilor economico-financiare o voi rediscuta și regândi”, s-a mai angajat ministrul.

„Eu sunt pregătit să fiu acum un ministru de sacrificiu, dispus să ducă și criticile ticăloase (făcute să ne destabilizeze sistemul sau țara) și pe cele justificate (politic și uman), de dragul binelui nostru comun pe termen mediu-lung! Nu vă invit la același lucru, ci doar sper să fim cât mai mulți parte din soluții, nu din probleme. Nu cred că un om rezonabil nu înțelege rațional că modificările sunt rezonabile în situații de criză (unele erau necesare chiar în situație de normalitate). Pot înțelege însă ca psiholog că, emoțional, nu ai cum să fii mulțumit de măsuri de criză”, a mai notat ministrul educației.

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0