Acasă Blog Pagina 2

Reîncep protestele din învățământ. Care sunt nemulțumirile profesorilor

0
Sursa foto: byquincy, Unsplash.com

Protestele cadrelor didactice reîncep miercuri, 18 iunie 2025, la doi ani după greva generală din învățământ, au anunțat sindicaliștii din educație.

Conform unui comunicat de presă comun al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federației Naționale Sindicale „Alma Mater”, sindicatele „își exprimă totalul dezacord față de informațiile apărute în spațiul public, atribuite grupului de lucru de la Cotroceni, privind măsurile care ar urma să fie luate împotriva salariaților din învățământ pentru reducerea deficitului bugetar”.

Sindicaliștii consideră că, dacă vor fi puse în practică, aceste măsuri vor afecta grav personalul din sistemul de învățământ, „ceea ce va conduce inevitabil și la afectarea calității actului educațional”, se arată în comunicatul de presă comun, publicat de FSLI România pe pagina sa de Facebook.

Iată temele sensibile asupra cărora atrag atenția liderii sindicatelor din educație:

1. Creșterea normei didactice de predare

Această decizie ar fi una „iresponsabilă, cadrele didactice fiind deja supraîncărcate cu activități didactice și extrașcolare/extracurriculare, cu activități de formare continuă și cu sarcini administrative”.

Potrivit sindicatelor din învățământ, „o creștere a normei ar compromite iremediabil calitatea predării, ar spori epuizarea profesională și ar descuraja și mai mult tinerii să aleagă cariera didactică”.

Federațiile sindicale solicită, așadar, „menținerea normei de predare actuale și, pe termen lung, o analiză reală a condițiilor de muncă, pentru a asigura un echilibru optim între volumul de muncă și eficiența didactică”.

 

2. Coborârea pragului salarial în funcție de care se acordă voucherele de vacanță și indemnizația de hrană

Sindicaliștii spun că această decizie „va determina eliminarea acestor drepturi (infime ca și cuantum) pentru un număr semnificativ de salariați și va conduce la o scădere a puterii de cumpărare (și așa foarte mică), fiind afectați, în special, personalul de predare aflat la început de carieră, personalul didactic auxiliar și personalul administrativ”.

Aceștia sunt de părere că, pentru a elimina orice discriminare, ar fi corect ca „aceste drepturi să se acorde tuturor salariaților, indiferent de venit”.

 

3. Eliminarea indemnizației pentru titlul științific de doctor

Acest lucru „reprezintă o dovadă că viitorul guvern nu este interesat de performanță/calitate, de dezvoltarea personalului didactic și a personalului de cercetare. În plus, veniturile salariaților care dețin titlul de doctor ar scădea cu aproximativ 550 de lei în valoare netă”, se arată în comunicatul comun al sindicatelor din educație.

 

4. Reducerea personalului din institutele naționale de cercetare-dezvoltare și din instituțiile Academiei Române

Este o decizie care „va conduce la colapsul cercetării și inovării. Dimpotrivă, ar trebui asigurată finanțarea INCD-urilor prin Programul Nucleu și deblocată finanțarea programului IOSIN în vederea menținerii infrastructurii în institutele de cercetare-dezvoltare (instalații de interes național, de o importanță deosebită în dezvoltarea experimentelor de cercetare și de menținere a siguranței și a securității naționale)”, susțin sindicaliștii.

Promisiuni neonorate la doi ani de la greva generală din învățământ

Pe lângă cele expuse mai sus, personalul didactic de predare se declară „profund neliniștit și revoltat de propunerile care au apărut în spațiul public referitoare la modificarea statutului de titular în învățământ și la faptul că ar urma să-și desfășoare activitatea timp de 8 ore pe zi în unitățile de învățământ”.

Zilele acestea s-au împlinit doi ani de la finalizarea grevei generale din învățământ. Cu această ocazie, sindicaliștii din educație doresc să transmită clasei politice „că încă mai sunt promisiuni neonorate, că salarizarea nemotivantă și neconformă cu importanța muncii prestate de către salariații din învățământ ține tinerii departe de acest sistem”.

„Așteptăm să vă țineți promisiunile: atât din anul 2023, cât și din campaniile electorale de anul trecut și de anul acesta!”, subliniază liderii de sindicat, în comunicatul lor comun.

Protest pe 18 iunie

Totodată, există o stare de profundă și justificată nemulțumire în rândul personalului didactic de predare cauzată de faptul că nu s-au asigurat sumele pentru plata drepturilor câștigate în instanțele judecătorești, în condițiile în care au fost alocate doar fondurile pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG nr. 48/2022, mai afirmă sindicaliștii.

„Având în vedere cele prezentate mai sus, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” anunță că, miercuri, 18 iunie 2025, în unitățile de învățământ preuniversitar, în instituțiile de învățământ superior, în bibliotecile centrale universitare și în institutele de cercetare, membrii de sindicat vor protesta în timpul activităților desfășurate la locul de muncă, purtând un semn distinctiv (banderolă, ecuson etc.)”, se arată în comunicatul de presă.

Cele trei federații sindicale atrag atenția că, în situația în care protestul de miercuri va fi tratat cu indiferență, iar viitorul Guvern va pune în practică propunerile de măsuri apărute în spațiul public, care vor afecta salariații din învățământ, sunt hotărâte să declanșeze ample acțiuni de protest.

Ministerul Educației cheamă sindicatele la discuții 

După comunicatul sindicatelor, ieri, Ministerul Educației și Cercetării a publicat un comunicat de presă în care invită sindicaliștii la discuții marți, 17 iunie.

Redăm mai jos comunicatul de presă al Ministerului Educației:

„Ministerul Educației și Cercetării a luat notă de declarația publică a sindicatelor din învățământ prin care se exprimă o serie de nemulțumiri și măsurile sindicale în consecință.

Analizând motivele invocate, în această fază este vorba despre lucruri relevante (pe care ministrul Daniel David le-a susținut de la începutul mandatului său – ex.: măsuri care întăresc statutul social al poziției de profesor) în amestec, însă, cu unele zvonuri și interpretări eronate.

Pentru a clarifica lucrurile și a porni cu toții de la o bază reală, reprezentanții celor trei sindicate sunt invitați pentru discuții la sediul ministerului, marți, 17 iunie 2025, ora 17:00″.

Citește și:

Oana Moraru, decizie radicală pentru elevii de până în 12 ani: „Sub nicio formă la această școală”

Ministrul Educației anunță desființarea inspectoratelor școlare: „Unele lucruri sună bine, dar duc spre ipocrizie”

Ce vrea să facă noul președinte în domeniul educației. Nicușor Dan: „Sunt multe lucruri de schimbat”

 

Sursa foto: byquincy, Unsplash.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

10 metode de parenting din 10 țări. Unele te vor uimi

0
Sursa foto: Johannes Waibel, Unsplash.com

Principiile de creștere și educație a copiilor diferă foarte mult de la o țară la alta, în funcție de cultura și de tradițiile specifice ale fiecărei țări în parte.

Astfel, ceea ce pentru locuitorii unei țări este ceva absolut firesc, pentru alții poate fi de neconceput, poate chiar scandalos.

Iată 10 principii de parenting din 10 țări ale lumii, prezentate de Popsugar.com, pe care te invit sa le citești și să le raportezi la cultura noastră, a românilor:

1. În insulele polineziene, copiii se cresc unii pe alții

În insulele polineziene, care cuprind și insulele Hawaii, este o practică obișnuită că părinții să-și lase bebelușii să fie crescuți de frații sau surorile lor mai mari sau chiar de verișorii mai mari. De altfel, într-o comunitate Montessori, copiii mai mari învață să aibă grijă de ceilalți ajutându-i pe copiii mai mici, care, la rândul lor, învață să se descurce singuri de la o vârstă timpurie.

 

2. În Italia nu există oră de culcare pentru copii

Dacă seară ai mereu discuții cu copilul pe tema orei de culcare, află că în Italia această problemă nu există în familii. Și asta deoarece copiilor nu li se cere să meargă la culcare la o anumită oră. Mai mult, italienii nu au un echivalent în limba italiană pentru „ora de culcare”.

 

3. Elevii din Finlanda nu dau teste standardizate și nu au teme pentru acasă

Copiii finlandezi învață într-un sistem de învățământ foarte diferit de cele din majoritatea statelor lumii. Elevii din Finlanda încep școala la vârsta de 7 ani, nu dau teste standardizate și nu fac teme pentru acasă.

 

4. În India, copiii dorm împreună cu părinții lor

În India, majoritatea copiilor nu au camera lor până cel puțin la vârsta de 5 ani. Co-sleeping-ul este considerat o parte importantă a dezvoltării copilului.

 

5. Japonezii încurajează independența copiilor

În Japonia, poți întâlni copii de 5 ani care merg singuri cu autobuzul sau cu metroul. Este adevărat, Japonia este una dintre cele mai sigure țări în care să trăiești. Însă, dincolo de acest lucru, cultura japonezilor presupune libertatea oferită copiilor de a fi independenți și de a călători liber prin lume.

 

6. Francezii oferă o experiență culinară

Este binecunoscut faptul că Franța are o cultură culinară puternică. Acest lucru se observă și în tehnicile de parenting ale francezilor. În familiile din Franța, copiii întotdeauna iau mesele împreună cu adulții.

 

7. Germania previne riscul dependenței de droguri

În grădinițele din Germania (unde copiii vin de la 3 ani), se obișnuiește să fie interzise jucăriile, jocurile de societate, precum și consumabilele pentru creațiile artistice. Argumentul din spatele acestei decizii este faptul că, atunci când copiii nu sunt distrași de jocul cu obiecte neînsuflețite, vor cultiva mai multe abilități de gândire critică, ceea ce îi va ajuta să se abțină de la dependența de droguri, atunci când vor deveni adulți.

 

8. Coreenii își țin frecvent copiii flămânzi

În cultura coreeană, abilitatea de a-ți gestiona foamea este considerată una foarte importantă în viață. Din acest motiv, copiii sunt învățați de mici să-și controleze foamea. De multe ori, copiii sunt nevoiți să aștepte până când întreaga familie se adună pentru a mânca împreună. De asemenea, la coreeni nu există conceptul de gustare.

 

9. Vietnamezii își învață copiii cu olița foarte devreme

Părinții din Vietnam încep obișnuirea copilului cu olița foarte devreme, de la vârsta de o luna, astfel încât, la 9 luni, copilul să fie deja învățat să facă la oliță. Părinții folosesc fluiere și caută diverse indicii care îi ajută să-și antreneze sugarii conform modelului clasic de condiționare al lui Pavlov.

 

10. Copiii norvegieni petrec foarte mult timp afară

Este o practică obișnuită a părinților din Norvegia să-și lase bebelușii de la vârsta de doar 2 săptămâni să doarmă afară, inclusiv la temperaturi sub zero grade. În general, părinților din Țările Scandinave le place foarte mult să petreacă timp afară.

Citește și:

Japonia, țara cu cel mai performant sistem de educație. 12 lecții ale învățământului japonez

Cum arată „cușca emoțională”, blocajul emoțional care îi ține pe copii pe loc

Cum să crești un copil inteligent. 7 sfaturi de la cofondatorul Sony, japonezul Masaru Ibuka

 

Sursa foto: Johannes Waibel, Unsplash.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

De ce să-i citești copilului cu voce tare. 6 beneficii prezentate de Gáspár György

0
Sursa foto: Arina Krasnikova, Pexels.com

Cititul cu voce tare este un gest simplu, dar hrănitor pentru copii, afirmă psihologul Gáspár György. El prezintă mai multe motive pentru care merită să le citim copiilor, inclusiv cu voce tare.

Gáspár György este psiholog clinician, psihoterapeut relațional și autor de cărți bestseller. De asemenea, el este președintele Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie și președintele Academiei Imago România.

Potrivit acestuia, „într-o lume în care copiii cresc printre ecrane și griji grăbite, mai există un gest simplu, magic și profund care le poate hrăni mintea, inima și sufletul: cititul cu voce tare. Nu are nevoie de aplicații, nu cere baterii și nici nu consumă internet. Doar prezență. Doar vocea ta. Doar o carte și câteva minute de liniște împărțită”.

„Să-i citești copilului e mai mult decât un obicei frumos. Este o declarație de dragoste. Este o punte nevăzută între lumi și generații. Este dovada că, în mijlocul haosului cotidian, ai ales să te oprești pentru a-l privi, pentru a-i vorbi, pentru a-l atinge cu povești”, scrie specialistul într-o postare pe contul său de Facebook.

Potrivit acestuia, atunci când îi citești copilului, îl ajuți să crească „nu doar în înălțime, ci în cuvinte, în emoții, în încredere. Îl ajuți să devină”.

Gáspár György enumeră 6 motive de ce merită să le citim copiilor (cu voce tare):

1. Cititul cu voce tare este hrană pentru creierul copilului

„Încă din viața intrauterină, cititul activează creierul bebelușului. În primii trei ani, creierul produce peste un milion de conexiuni neuronale pe secundă, iar lectura este una dintre cele mai eficiente modalități de a susține această dezvoltare”, explică psihoterapeutul relațional.

 

2. Copilul învață ascultându-ne

Conform acestuia, „când le citim, le oferim mai mult decât povești; le oferim cuvinte, tonuri, ritmuri, emoții și modele de comunicare. Iar cercetările arată că acei copii care aud mai multe cuvinte vor avea un vocabular mai bogat și rezultate școlare mai bune”.

 

3. Cititul e un act de iubire

„Momentele în care citim cu voce tare sunt ocazii de conectare emoțională profundă. Copiii se simt văzuți, înțeleși, liniștiți și încurajați. Studiile au arătat chiar că lectura cu voce tare în spitale reduce durerea și crește nivelul de oxitocină (hormonul fericirii)”, argumentează expertul în sănătatea mintală.

 

4. Lectura modelează sănătatea creierului pe termen lung

Acesta spune că „adulții cărora li s-a citit des în copilărie au un volum mai mare al cortexului frontal stâng; ceea ce corelează cu o funcționare cognitivă mai bună chiar și la vârste înaintate”.

 

5. Nu e nevoie să fii un cititor perfect

„Nu contează dacă încurci numele dinozaurilor sau dacă bebelușul pleacă de lângă tine în timpul poveștii. Important este să rămâi prezent și blând, pentru că cititul cu voce tare nu se face „ca la carte”, ci cu inimă”, subliniază Gáspár György.

 

6. Cititul devine parte din identitatea copilului

Potrivit acestuia, „copiii învață nu doar din ceea ce li se spune, ci mai ales din ceea ce văd. Dacă ne văd citind, vor imita acest comportament. Așadar, fiecare carte citită cu voce tare este o invitație spre o lume în care lectura devine naturală, dorită, îmbrățișată”.

 

Recomandări de lectură de la psihologul Gáspár György

La finalul postării sale, psihologul Gáspár György a făcut și câteva recomandări de lectură.

Pentru cei mici, el recomandă cu încredere „Harta magică a sinelui, pentru copii” de Dan Siegel, o lectură blândă și captivantă, care îi ajută pe copii să-și descopere lumea interioară.

Iar pentru părinți și îngrijitori Gáspár György recomandă cartea „Citește-i cu voce tare” de Rekha S. Rajan. Această carte este un ghid esențial despre cum vocea noastră devine punte către dezvoltarea cognitivă, emoțională și relațională a copilului.

Citește și:

Legătura dintre relația proastă cu părinții și problemele de sănătate. 7 sfaturi de la Gáspár György pentru construirea încrederii în relația părinte-copil

17 sugestii de la Oana Moraru cum să-i citești copilului de 1-3 ani

Ce să faci și ce să nu faci pentru a-ți motiva copilul să-i placă să citească

10 sfaturi cum să spui o poveste de noapte bună astfel încât copilul să citească de plăcere

 

Sursa foto: Arina Krasnikova, Pexels.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Construiește atitudinea de învingător. 10 lucruri pe care să le transmiți copilului tău

0
Sursa foto: Freepik.com

Probabil că nu o singură dată ai auzit expresia „Atitudinea este totul”. Acest lucru înseamnă că, în una și aceeași situație, o persoană se poate simți tristă, deprimată sau nervoasă, în timp ce o altă persoană se poate simți neutru sau chiar poate avea trăiri pozitive. Starea ta dintr-un anumit moment mai puțin plăcut este determinată de cum privești acea situație.

Dacă persoana care trece printr-o situație neplăcută îi acuză pe cei din jur sau cade în disperare, ea nu va reuși să învețe lecția de viață care o va ajuta în viitor, spre deosebire de o persoană orientată către soluții.

Această atitudine constructivă le este de mare ajutor persoanelor care o au. Și, după cum știm, copiii preiau involuntar și automat de la părinți convingerile și modelele de comportament. Așadar, dacă ești o persoană optimistă și orientată spre găsirea de soluții, copilul tău va adopta aceleași atitudini.

Iată 10 atitudini pe care, dacă am reuși să le transmitem copiilor, viața acestora ar fi mai ușoară și mai frumoasă. E adevărat că, pentru a le transmite celor mici, mai întâi acestea trebuie să fie prezente în noi înșine.

10 mesaje pe care să le transmitem copiilor pentru a construi o atitudine de învingător:

1. „Eu pot”

Când sunt mici, copiii au convingerea că pot face multe lucruri, însă aceasta dispare destul de repede. Vestea bună că noi, ca părinți, îi putem ajută să le revină încrederea în puterile lor nelimitate. Pentru aceasta, îi putem încuraja să se implice în proiecte dificile și să nu renunțe dacă nu le reușește. Iar după ce reușesc, să le arătăm apreciere pentru procesul muncii și pentru rezultat.

 

2. „Sunt omul potrivit la timpul și locul potrivit”

Pentru binele copilului, este important să aibă sentimentul că este persoana potrivită la locul potrivit și la momentul potrivit și că are alături exact persoanele lângă care trebuie să fie. Dacă nu este așa și are senzația că nu aparține unui anumit mediu, nu este cazul să suporte acest disconfort și să aștepte ca lucrurile să se rezolve de la sine.

 

3. „Nu sunt singur”

Este încurajator pentru copil să știe că are alături de el persoane care gândesc la fel, care îi împărtășesc convingerile și care sunt gata să lucreze cot la cot cu el. Și, totodată, sunt și oamenii apropiați care îl susțin în tot ceea ce face și îl acceptă așa cum este. Dacă nu se întâmplă asta, este nevoie să-și găsească un alt cerc de prieteni și să nu accepte compromisuri.

 

4. „În lume sunt multe lucruri interesante”

E ușor să cazi în capcana rutinei zilnice și să încetezi să mai observi cât de frumoasă și surprinzătoare este viața. Persoanele care nu fac decât să stea și să aștepte ca cineva să vină să le distreze și să le înveselească riscă să nu observe miracolele vieții și să nu le înțeleagă. De aceea, pe parcursul vieții, este foarte important să ne păstrăm curiozitatea și s-o urmăm.

 

5. „Am noroc”

Lumea exterioară reflectă starea noastră interioară. Dacă te aștepți la ce-i mai rău, așa se va întâmpla. Dar, atunci când crezi că ai noroc, cu siguranță, norocul va fi de partea ta. Asta nu înseamnă, însă, că vei obține totul ușor, fără muncă. Însă, norocul îți va asigura un sentiment de lejeritate și bucurie în tot ceea ce faci.

 

6. „Totul va fi bine”

Poate că unor persoane le este greu să creadă acest lucru, când se uită la tot ceea ce se întâmplă în jur. Iar dacă lumea din jur nu le oferă acea încredere pe care o caută, înseamnă că e nevoie să caute rezervele din interiorul lor. Sau să culeagă lucrurile frumoase care sunt în prezent. Sau să înceteze să mai creadă că nimic nu depinde de ele și să înceapă să se implice și să influențeze situația într-un anume fel.

 

7. „Am ceva sigur”

Plasa de siguranță poate fi reprezentată de familie, prieteni, un depozit bancar etc. Însă, cele mai sigure active sunt propriile cunoștințe și experiența acumulată.

 

8. „Sunt lucruri care îmi reușesc de minune”

Fiecare persoană are datoria de a-și descoperi talentele și de a le folosi la capacitate maximă. Acest lucru ne crește încrederea în sine și ne face mai fericiți.

 

9. „Întodeauna există mai multe soluții”

În toate situațiile există nu una, nici două, ci mai multe soluții. Abia când ne deschidem mintea și reușim să vedem mai multe soluții, ne recăpătam libertatea. Toate soluțiile sunt în fața ochilor tăi. De aceea, nu pierde timpul și energia în situațiile toxice și care îți fac rău fără să încerci să faci ceva pentru a le schimba.

 

10. „Am grijă de mine”

Este un principiu de bază, deoarece este foarte important să îți simți corpul, nevoile tale, sentimentele și gândurile tale. În tine se află bucuria și senzațiile pe care ți le transmite lumea din jur, așa cum se află și încrederea în lumea din jur și echilibrul. Este nevoie doar să scotocești după aceste lucruri printre frici, îndoieli, principii și obiceiuri inutile.

 

Astfel, pas cu pas, adoptând tu însăți aceste principii și practicându-le în viața ta, le vei transmite în mod firesc și copilului tău/copiilor tăi. De asemenea, nu rata ocazia de a discuta despre ele de fiecare dată când apare un context potrivit: întâmplările cotidiene, provocările care apar, filmele pe care le vizionați împreună, cărțile pe care le citiți etc.

Citește și:

Ce înseamnă educație emoțională sănătoasă? 9 abilități emoționale de care au nevoie copiii

Cum să motivezi copilul pentru succes. 2 strategii de la Laura Markham

Ce poți face azi pentru ca, în viitor, copilul tău să aibă succes? 10 moduri în care să-i antrenezi abilitatea simplă care îl ajută

Părinții copiilor de succes au în comun aceste 7 lucruri

 

 

Sursa foto: Freepik.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

Ce este educația cognitivă și de ce schimbă tot. Află de la Alexandru Bordea, specialist în educația cognitivă

0
Sursa foto: Freepik.com

În multe familii, subiectul învățării, al școlii și al temelor pentru acasă reprezintă un motiv de stres și conflicte, care afectează relația de conectare părinte-copil, atât de necesară pentru o educație echilibrată!

Cu probleme de învățare se confruntă chiar și mulți copii inteligenți, ceea ce generează multe întrebări și frustrări.

Însă, dacă părinții acestor copii ar ști mai multe despre educația cognitivă și ar aplica aceste informații, și-ar putea ajuta copiii să învețe mult mai ușor și mai eficient.

Pentru a aduce aceste informații și în comunitatea Parenting 2.0, l-am invitat pe Alexandru Bordea, specialist în educația cognitivă, să participe la un Webinar Gratuit.

Problemele de învățare nu țin de inteligență, ci de abilități cognitive neantrenate

Alexandru Bordea, specialist în educația cognitivă cu peste două decenii de experiență

În ultimii 23 de ani, Alexandru Bordea și-a dedicat viața educației cognitive în România. Când a început în 2002, acest domeniu încă nu exista în țara noastră. Lucrând cu copii care aveau dificultăți de învățare, a făcut o descoperire revoluționară: majoritatea problemelor de învățare nu țin de inteligență, ci de abilități cognitive neantrenate.

Alexandru Bordea a fondat Infospeed Smart Learning acum 23 de ani cu o viziune simplă dar puternică: să îi ajute pe oameni să învețe cum să învețe, nu doar ce să învețe. De atunci, specialistul a lucrat cu mii de copii, de la copii de 5 ani care se pregăteau pentru școală, până la adolescenți care se confruntau cu examene naționale. Totodată, Alexandru Bordea antrenează și adulți care vor să își îmbunătățească abilitățile cognitive, precum și organizații care au nevoie ca echipele lor să gândească mai flexibil și să se adapteze la schimbări rapide.

„Ceea ce face abordarea mea unică este că am descoperit aceste principii de antrenament cognitiv prin practică pură, lucrând direct cu elevi care se chinuiau, în fiecare zi. Abia mai târziu am realizat că ceea ce dezvoltasem independent se alinia perfect cu cercetarea internațională în educația cognitivă. Nu am învățat asta din cărți – am dezvoltat-o din rezultate reale cu copii reali”, spune Alexandru Bordea.

Învață cum să-ți ajuți copilul să învețe mai ușor și mai bine la Webinarul nostru

Sesiunea Live cu Alexandru Bordea va avea loc joi, 12 iunie, de la ora 19:00 (ora României).

Apasă pe buton pentru a-ți ocupa locul la Webinarul Gratuit:

Ce este educația cognitivă și de ce schimbă tot

 

Iată ce vei descoperi la Webinarul cu Alexandru Bordea:

1. Alexandru Bordea va explica ce este educația cognitivă – știința antrenării abilităților fundamentale ale gândirii. Nu este o metodă pedagogică nouă, ci domeniul științific care stă la baza oricărei învățări eficiente. Este “sistemul de operare” al creierului care determină cât de bine funcționează toate celelalte “programe” educaționale.

2. Vei descoperi că există 6 “motoare” cognitive care alimentează toate învățările complexe: atenția focalizată, memoria de lucru, procesarea vizuală, flexibilitatea cognitivă, viteza de procesare și funcția executivă. Când aceste motoare funcționează bine, copilul excelează la toate materiile. Când unul dintre ele funcționează prost, copilul are dificultăți în toate domeniile care depind de acel motor.

3. Alexandru va explica diferența fundamentală între educația tradițională și educația cognitivă. Prima încearcă să umple un vas cu informații. A doua mărește mai întâi vasul și îmbunătățește capacitatea de a reține informația. Când dezvolți abilitățile cognitive fundamentale, orice conținut poate fi învățat mai ușor.

4. Neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a se reorganiza și de a crea noi conexiuni neuronale – este fundamentul științific care explică de ce funcționează educația cognitivă. Creierul copilului nu este o entitate fixă cu “capacități limitate”. Este un sistem dinamic care se adaptează constant la stimulii pe care îi primește.

5. În această sesiune live, Alexandru va împărtăși principiile fundamentale ale educației cognitive, va explica cum să recunoști profilul cognitiv unic al copilului tău, și va răspunde la întrebarea crucială: “De ce copilul meu se chinuie la școală când este evident inteligent?”

6. Vei înțelege de ce multe dintre problemele pe care le vezi la copilul tău nu sunt despre capacitate intelectuală, ci despre abilități cognitive neantrenate. Și cel mai important – vei afla că aceste abilități pot fi dezvoltate prin antrenament sistematic, la orice vârstă.

Pregătește-te să descoperi știința care explică învățarea și să înțelegi că viitorul educațional al copilului tău nu este o loterie, ci un proces pe care îl poți influența direct prin înțelegerea și aplicarea principiilor educației cognitive.

În cadrul Webinarului, vei avea posibilitatea să-i adresezi lui Alexandru Bordea întrebările tale despre dificultățile specifice ale copilului tău și îți va explica din perspectiva educației cognitive ce se întâmplă și ce soluții există.

Dă click pe butonul de mai jos pentru a participa la Webinar:

Ce este educația cognitivă și de ce schimbă tot

 

Sursa foto: Freepik.com

 

Medicul psihiatru Florin Ene explică de ce încep copiii să consume droguri

0
Sursa foto: Kindel Media, Pexels.com

În societatea actuală, consumul de droguri este un fenomen din ce în ce mai extins, iar dispoziția unei persoane de a consuma o substanță este rezultatul unei întregi serii de factori, a afirmat medicul psihiatru Florin Ene de la Spitalul „Dr. Alexandru Obregia” din București.

Conform acestuia, parte dintre factori țin și de reacția societății, pe care o caracterizează ca fiind ”cumva anafilactică”.

De asemenea, el afirmă că este foarte important să știi copilul cu cine se joacă, unde se joacă sau cu cine își petrece timpul liber.

”Consumul de droguri este un fenomen prezent din ce în ce mai extins în societatea noastră, dar este un fenomen în care există fluctuații foarte mari, mai ales ale substanțelor. Adică sunt substanțe care au o evoluție în dezvoltare foarte mare. Există și reacția societății față de acest consum de droguri, chiar reacție cumva anafilactică la un moment dat. Dacă se întâmplă un necaz acum, dintr-o dată este extrem de public, se discută foarte mult despre acest lucru”, a declarat Dr. Florin Ene, medic primar psihiatru la Spitalul „Dr. Alexandru Obregia” din Capitală.

Factorii țin de persoană sau de societate

Potrivit acestuia, ”dispoziția unei persoane de a consuma o substanță este rezultatul unei întregi serii de factori – factori care țin de persoană și factori care țin de societate”.

Factorii personali

În ceea ce privește persoana în sine, medicul explică faptul că poate să fie vorba despre ”o stare de dispoziție emoțională, de obicei negativă, care să poată să fie calmată de uzul unei substanțe”. Această substanță poate să fie drog sau alcool.

În plus, explică medicul, trebuie luate în calcul așteptările persoanei de la substanța respectivă.

”Sau, dacă cumva este o persoană care deja consumă, atunci deja este o stare de rău care împinge către consum. Sau dacă deja vorbim de dependență la substanța respectivă vorbim cumva de faptul că există poziția de sclav a persoanei respective față de drog și atunci vorbim de craving, dorința de consum, îndepărtarea stării de rău”, a mai declarat medicul.

Acesta explică faptul că pot exista chiar și factori genetici, din partea vreunui părinte care ”să predispună la acest consum de substanță”.

”Sau poate că sunt niște factori, inclusiv cumva de trăire psihologică, care să predispună la nevoia de calmare, la nevoia de stimulare sau la nevoie de ceva”, a adăugat medicul.

Potrivit lui Florin Ene, inclusiv dezvoltarea intrauterină, copilăria și apoi adolescența pot influența dorința unei persoane de anumite substanțe.

”Experiențele din prima parte a vieții sunt extrem de importante. Experiențele trăite, experiențele din grupul de suport din fața blocului, de lângă casă, de la prieteni, experiențele trăite de persoană sau știu eu, chiar exersate în prima parte a copilăriei. De asemenea, acești factori duc la o dezvoltare care poate să predispună la consum sau nu”, a adăugat medicul specialist.

Factorii sociali

Acesta s-a referit și la factorii sociali, de exemplu, dacă reglementările privind funcționarea la locul de muncă permit sau nu anumite substanțe: ”Șofatul interzice în România complet alcoolul”.

Alți factori sociali sunt disponibilitatea pe piață a substanțelor, dar și prețul acestora.

”Sunt substanțe care au preț foarte mic, din păcate extrem de mic, altele care sunt mai scumpe, atunci alea să zicem că sunt consumate mai rar, sunt mai de lux. Dar sunt unele care sunt la 10-20 de lei în momentul de față și sunt consumate”, a mai explicat Florin Ene.

Acesta precizează că și grupurile de prieteni sunt importante: ”Depinde de grupul de prieteni pe care-i are împrejur și care pot să exercite, de la un moment dat, o presiune socială de apartenență la nou grup, sau, știu eu, să experimenteze pentru ca să poată să vadă cum este și să vadă dacă poate să biruiască în viața emoțională, în activitățile externe familiei. Și atunci contează foarte mult aici presiunea mediului social”.

Florin Ene atrage atenția că, în acest context: ”Este foarte important să știi copilul cu cine se joacă, unde se joacă sau cu cine își petrece timpul liber”.

Citește și:

Adolescență fără dependență. Petronela Rotar: Rușinea și vinovăția, emoțiile ce constituie eșafodajul pe care cresc dependențele

Psiholog Mihai Copăceanu: Copiii au nevoie de abilități de a refuza consumul drogurilor atunci când sunt la risc!

Copiii încep să consume droguri de la 10 ani. Le pot cumpăra cu 10 lei/doză. „Situația e disperată”

Droguri în școli. Gabor Maté: “Dependența este un răspuns la suferința traumei”. Care e soluția pe care o propune

 

Sursa foto: Kindel Media, Pexels.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

Copilul face crize în public? Iată cele mai frecvente 3 cauze și cum să le previi

0
Sursa foto: Freepik.com

Sunt multe situații când ieșirile cu copilul în parc, la locul de joacă, la mall sau la restaurant se termină cu lacrimi, țipete sau cel puțin există un asemenea episod pe parcurs. De cele mai multe ori, la baza acestui comportament considerat de părinți inadecvat stau 3 cauze specifice pe care este important să le știi, astfel încât să poți preveni situațiile tensionate care ar putea apărea.

Așadar, dacă te-ai confruntat cu această provocare în trecut, acum, știind care sunt cele mai frecvente cauze care stau la baza reacțiilor nedorite ale copilului atunci când este în public, vei avea instrumentele pentru a-ți asigura liniștea și armonia în familie!

Brenna Hicks este expertă în parenting și autoare din Florida, SUA, specializată în terapia prin joc cu copii și familii. Ea spune că a observat cele 3 modele de comportament urmărindu-i pe copii și pe părinții lor în timpul ieșirilor împreună.

Specialista îi încurajează întotdeauna pe părinți nu doar să reacționeze la respectivele comportamente, ci să analizeze care sunt cauzele acestora, deoarece întotdeauna există un motiv pentru care copilul se comportă într-un anume fel. Brenna Hicks vorbește, într-un articol pe blogul ei, despre cauzele comportamentelor negative ale copilului.

Iată principalele 3 cauze ale comportamentului negativ al copilului atunci când este în public:

1. Foamea

În special în jurul orei meselor, copiii au comportamente nedorite din cauză că le este foame. Părinții au nevoie să mănânce mai rar decât copiii, deoarece, odată cu înaintarea în vârstă, metabolismul încetinește. În același timp, copiii, având mai multe activități, ard mai multe calorii. Astfel, dacă părintele este ocupat cu altceva și, mai ales, dacă nu îi este foame, poate scapă foarte ușor din vedere acest aspect.

Chiar se poate observa că, de cele mai multe ori, copiii plâng, țipă sau au crize de tantrum atunci când familiile întră în restaurant și nu atunci când pleacă, după ce copilul a mâncat.

 

2. Oboseala

O altă cauza a comportamentului nedorit în public, observată de terapeutul citat, este oboseala și nevoia de somn. Până la vârsta de 6 ani, copiii au nevoie de un somn bun și în timpul zilei, chiar dacă există anumite diferențe între copii în ceea ce privește timpul necesar.

Brenna Hicks relatează o situație în care două femei care aveau copii mai mici de 5 ani se confruntau cu aceeași problemă înainte de decolarea avionului în care se aflau: micuții lor țipau, plângeau și erau total necooperanți. Una dintre mame a recunoscut că fiul ei era foarte obosit și îl ținea în brațe, încercând să fie înțelegătoare cu el. Cealaltă mama insista ca cel mic să renunțe la acel comportament și îl pedepsea pentru reacțiile lui, ceea ce înrăutățea criza. Desigur, ambii copii erau supraobosiți. Problema nu s-a rezolvat decât după ce băiețeii au adormit în timpul zborului avionului și la aterizare totul a fost în regulă.

 

3. Plictiseala

O altă cauza frecventă a crizelor în public ale copilului apare atunci când copilul se simte ignorat. Un copil mai mic de 10 ani se plictisește foarte repede, explică specialista americană. Tocmai de aceea apar situații tensionate la supermarket sau la restaurant, când părinții sunt concentrați pe discuțiile lor de adulți, ignorând copilul. Când un copil se plictisește, va crea ceva care să-l țină ocupat.

Desigur, părinții nu se pot aștepta ca fiii și fiicele lor să fie interesate de treburile de adulți. Asta se poate observa de cele mai multe ori la restaurant. După ce copilul termină de mâncat, părinții continuă să discute și să mănânce. Copilul începe să se agite, să se joace cu tacâmurile, cu paiele, să verse băuturile, să arunce lucruri pe podea etc. Neavând altceva de făcut, își caută de lucru.

Cum să previi aceste situații

Acum, că ai văzut care sunt cele mai importante 3 cauze pentru care copiii fac crize în public, e important să știi și ce poți face pentru a le preveni.

Cel mai ușor este în cazul foamei copiilor. Soluția este să ai mereu cu tine gustări care îi plac copilului și, la primele semne de nemulțumire, să-i dai să mănânce. Dacă problema este foamea, criza va înceta rapid. Evită, totuși, dulciurile și băuturile carbogazoase, căci acestea îl agită pe copil și chiar nu îți dorești să accentuezi un comportament nedorit în public.

Fii mereu cu ochii pe limbajul corpului copilului. Dacă se freacă la ochi, dacă simte nevoia să-și sprijine capul, dacă devine mai agitat, nu mai este la fel de activ sau devine foarte sensibil, înseamnă că are nevoie de odihnă. Suprastimularea este una dintre problemele cele mai ignorate, deși este foarte frecventă. Organizează-ți programul ținând cont de orele de somn ale copilului și, atunci când cel mic dă semne de oboseală, fii pregătită să-l duci acasă pentru a dormi, chiar dacă asta înseamnă amânarea sau întreruperea unor activități.

În cele din urmă, copiii pot fi stimulați și ținuți ocupați în majoritatea situațiilor. Chiar dacă multe localuri nu oferă activități pentru copii, poți avea la tine creioane, foi, cărți, jocuri, jucării etc. În acest fel, copilul va avea o activitate la restaurant, într-o sală de așteptare, la biserică sau în alte locuri.

Cu cât ești mai conștientă de cauzele comportamentului copilului și mai pregătită, cu atât mai puține conflicte veți avea și cu atât mai bine va veți simți împreună!

Citește și:

Țipete și tantrumuri la restaurant? 6+5 soluții pentru părinți

Cu copiii la restaurant. 5 reguli nescrise ale „parentingului modern”

Crizele de plâns la copii. Cele mai bune tehnici pentru părinții cu copii încăpățânați

 

Sursa foto: Freepik.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

10 motive pentru care părinții au așteptări rigide de la adolescenții care dau Evaluarea Națională. Tu unde te regăsești?

0
Sursa foto: Freepik.com

Examenele de Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a se apropie și emoțiile se intensifică. Anul acesta, Evaluarea Națională de final de gimnaziu va avea loc în perioada 23-27 iunie.

Psihologul Corina Lupău prezintă, într-o postare pe contul de Facebook, mai multe motive pentru care părinții au așteptări mai mult sau mai puțin rigide de la adolescenții lor cu privire la acest examen.

Corina Lupău este psiholog clinician, psihoterapeut, Doctor în Medicină care lucrează cu copii, adolescenți și adulți în Oradea, la Spitalul Județean și la cabinetul său de psihologie.

„Îți propun să reflectezi unde și la ce nivel te regăsești. Și mai ales, cum poți să-i transmiți copilului acum, pe ultima sută de metri, că ești alături de el, reglând (reformulând) aceste așteptări”, spune psihologul citat.

Iată 10 motive pe care le prezintă Corina Lupău pentru care părinții au așteptări mai mult sau mai puțin rigide, de la adolescenți cu privire la examenul de Evaluarea Națională:

1. Dorința de reușită pentru copil

„Părinții vor ca adolescentul să aibă “un viitor”, iar examenul este văzut ca o poartă spre un liceu bun și, implicit, spre o carieră de succes. Acesta este un deziderat firesc, dar când devine o cerință absolutistă, constituie un pietroi pus pe umerii copilului”, atrage atenția specialista în sănătatea mintală.

 

2. Proiecții personale

Potrivit acesteia, „unii părinți atribuie copilului propriile visuri neîmplinite sau traiectorii dorite. „Eu n-am avut șansa să merg la un liceu bun, tu trebuie să reușești” sau tocmai pentru că au mers la un liceu de elită, nu acceptă altfel de la copilul lor”.

 

3. Validare socială

„Rezultatele bune ale copilului sunt percepute ca o reflectare pozitivă a părinților, a felului în care l-au crescut sau a nivelului lor educațional. E fie motiv de laudă în fața colegilor, prietenilor sau familiei extinse, fie de rușine”, arată psihologul din Oradea.

 

4. Comparația cu alți copii

Iată ce spune aceasta: „În multe familii sau comunități, există o presiune socială de a nu „rămâne în urmă” față de alți copii sau familii, ceea ce alimentează așteptările. “Da’ Măriuca ce notă a luat? Da’ de ce ea poate și tu nu?” Ce bine că s-au secretizat notele la examen prin intermediul codurilor!”

 

5. Frica de eșec sau de un viitor incert

„Părinții se tem că un rezultat slab ar putea închide uși importante pentru copil, așa că pun accent pe performanță pentru a evita riscuri. Deseori au impresia că acum se joacă viitorul copilului. În fapt, e un examen din lungul șir pe care le va da”, subliniază Dr. Corina Lupău.

 

6. Investiția în educație

Potrivit acesteia, „mulți părinți au cheltuit bani și au investit efort în meditații, sprijin emoțional, supraveghere etc., și doresc să se vadă roadele. Sacrificiile financiare are familiei stau la baza multor așteptări”.

 

7. Presiunea sistemului educațional

„Se pune accent pe notă și clasament, iar părinții, conștienți de realitățile competiției pentru licee bune, își aliniază așteptările în funcție de acest cadru” – este un alt aspect relevant evidențiat de psiholog.

 

8. Dorința de disciplină și responsabilitate

Conform acesteia, „unii părinți văd examenul ca o ocazie ca adolescentul să învețe despre efort susținut, organizare și asumarea consecințelor. În acest caz, mai mult decât rezultatul în sine, contează formarea omului.”

 

9. Credința că „așa trebuie”

„Așteptările pot veni și dintr-un model cultural sau familial transmis din generație în generație, din ideea că performanța școlară e o dovadă de educație bună, iar un rezultat mai slab ar caracteriza negativ părintele”, mai spune specialista în sănătate mintală.

 

10. Nevoia de control

Conform acesteia, „Evaluarea Națională este văzută de mulți părinți ca o situație cu miză mare, dar incertă. Părinții pot avea așteptări rigide din dorința (uneori inconștientă) de a avea un sentiment de control asupra viitorului copilului”.

 

La final, Dr. Corina Lupău subliniază că adolescenții simt aceste lucruri chiar și atunci când părinții nu vorbesc explicit despre ele: „Chiar dacă nu sunt verbalizate, adolescenții prind aceste așteptări din atitudini, comportamente, gesturi ale părinților, de multe ori chiar indirecte și pot crește anxietatea de examen”.

În concluzie, dacă ești părintele unui absolvent de clasa a VIII-a, este important să îți evaluezi propriile așteptări de la fiul tău sau fiica ta referitoare la examenele de Evaluarea Națională, pentru a nu pune o presiune suplimentară în această perioadă și așa stresantă și încărcată emoțional.

Citește și:

Cum să te „cerți” cu adolescentul. 8 sfaturi de la psihologul Corina Lupău

Psiholog Mirela Horumbă spune cum să ne ajutăm copiii stresați de Evaluarea Națională din clasa a VIII-a

Rezultate finale Evaluarea Națională 2024. Notele au fost scăzute pentru peste 9.600 de elevi

 

Sursa foto: Freepik.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

Decizia pe care ministrul Educației o respinge total: „Vă sugerez să nu mai înnebunim copiii”

0
sursa foto: captura video fain si simplu

Ministrul Educației, Daniel David, respinge ideea reintroducerii tezelor după modelul vechi, dar și revenirea la sistemul în care anul școlar era împărțit în semestre, nu în module.

”V-aș ruga să ne focalizăm pe ce putem face bine în sistemul pe care îl avem, fără să ne apucăm să schimbăm din nou sistemul în arhitectura lui”, este mesajul ministrului către cei care susțin revenirea la vechiul sistem. Daniel David a adus și argumente pentru care nu dorește revenirea la teze și la semestre.

În ceea ce privește tezele, ministrul a afirmat că profesorii au posibilitatea de a face evaluări sumative, importante fiind aceste evaluări în sine, nu denumirea lor sau ponderea în media finală.

”Nu opreşte nimeni pe nimeni să facă evaluări sumative pe disciplinele pe care le are, că se cheamă teză sau nu se cheamă teză, chiar contează? Chiar contează ponderea pe care o are în medie? Până la urmă contează evaluarea sumativă”, a subliniat ministrul, citat de news.ro.

Daniel David: „Să ne focalizăm pe ce putem face bine”

Daniel David a arătat că practica tezelor este una ”neuniformă” în condițiile în care standardele de evaluare nu sunt clar definite.

”Până când clarificăm aceste standarde de notare, eu vă sugerez să nu mai tot schimbăm și să înnebunim copiii, nu există niciun argument psiho-pedagogic pentru care ar trebui să ne reîntoarcem de la module la semestre, e drept că nu am avut argumente foarte puternice nici când am trecut de la semestre la module, dar odată ce am trecut și lucrurile funcționează, nu mai tot facem schimbări bulversând copiii. Așa că v-aș ruga să ne focalizăm pe ce putem face bine în sistemul pe care îl avem, fără să ne apucăm să schimbăm din nou sistemul în arhitectura lui”, a afirmat ministrul Educației.

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

Află care este stilul de învățare al copilului tău și cum se poate folosi de asta

0
Sursa foto: Freepik.com

Fiecare copil are un stil propriu de învățare și are anumite simțuri mai dezvoltate decât altele, fapt care îl ajută să fie mai eficient în anumite condiții și mai puțin eficient în altele. Este important să descoperi aceste lucruri despre copilul tău pentru a-l ajută să fie mai eficient în ceea ce face și pentru a-i fi mai ușor să acumuleze informațiile noi pe care le primește constant la școală, dar și în viața de zi cu zi.

Există mai multe sisteme de reprezentare umane și anume: auditiv, vizual și kinestezic. Acestea sunt cele principale și se bazează fiecare pe câte un simț care îi ajută să rețină mai ușor și pe termen lung anumite informații.

Iată cum recunoști ce stil de învățare are copilul tău:

1. Stilul de învățare auditiv

Copiii auditivi preferă să asculte explicațiile pe care le primesc în detrimentul cititului de unii singuri. Uneori, le place să verbalizeze tot ceea ce este necesar să rețină. Dacă ai un copil căruia îi place să asculte muzică pe fundal atunci când învață, atunci există o mare probabilitate că este o persoană auditivă și muzica îl ajută să se concentreze.

Pentru acești copii este foarte important sunetul de fundal. Dacă nu este muzica pe care o aleg singuri, s-ar putea să aibă nevoie de liniște deplină pentru a se putea concentra.

 

2. Stilul de învățare kinestezic

Copiii kinestezici sunt cei care învață făcând și atingând. Dacă observi că celui mic îi este greu să stea liniștit atunci când trebuie să învețe și că simte nevoia să scrie sau să facă lucruri cu mâinile, atunci este posibil să ai un copil kinestezic. El învață mai mult prin practică, nu prin teorie.

 

3. Stilul de învățare vizual

Copiii vizuali sunt cei care au nevoie să citească, să vadă grafice, poze și demonstrații pentru a putea înțelege cu adevărat o informație. Dacă observi că nu funcționează explicațiile verbale și că simte nevoia să vadă cu ochii lui, atunci cel mai probabil ai un copil vizual.

 

Ce este important de înțeles este că fiecare om dispune de toate sistemele de reprezentare, însă există o preferință specială pentru unul dintre ele, preferință datorată faptului că simțul respectiv este mai dezvoltat și asigura o eficiență crescută comparativ cu celelalte simțuri.

Cum îți poți ajuta copilul când știi car este sistemul lui de reprezentare

Poți folosi acest lucru în avantajul copilului tău din multe puncte de vedere. În ceea ce privește școala, poți să îi asiguri condițiile de care are nevoie pentru a putea învăța la capacitatea maximă.

Atunci când te implici și tu în procesele de învățare și îl ajuți cu temele pentru acasă, poți să îi desenezi dacă este vizual, pentru a înțelege mai bine, sau să-l rogi să repete anumite informații pe care i le-ai spus, în cazul în care este auditiv.

Este la fel de important și pentru învățătoare sau educatoare să știe care este sistemul de prezentare al copilului tău, deoarece rolul acestora este să se asigure că informația care le este transmisă copiilor capătă diverse forme, astfel încât să ajungă la fiecare dintre ei.

Dacă observi că cel mic are, spre exemplu, stilul kinestezic și nu poate să își păstreze răbdarea în clasă ascultând ceea ce spune învățătoarea, atunci poți face exerciții cu el acasă de antrenament al simțului auditiv și al răbdării. Acest lucru îl poate ajută pe copil să facă față mai ușor în condițiile care nu îi sunt naturale.

Studiile recente au arătat că cei mai echilibrați studenți sunt cei care au reușit de-a lungul timpului să își antreneze cele 3 simțuri astfel încât să poată facă față diverselor situații academice în care au fost puși și să dea un randament cât mai bun posibil.

Poți folosi aceste informații pentru a descoperi ce sistem de reprezentare are copilul tău și cum poți folosi asta în avantajul sau, astfel încât să îi fie ușor să extragă din toate situațiile ceea ce îi este benefic și folositor.

Citește și:

“Nu ai niciun pic de răbdare!” 7 moduri simple de a educa răbdarea la copii

O nouă tulburare afectează elevii. Medic din România: „Copiii refuză cu totul intrarea în școală”

Dr. Lawrence J. Cohen: Cele două limbaje care ne ajută să construim o legătură strânsă cu copiii

 

Sursa foto: Freepik.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0