Acasă Blog Pagina 2

O generație de băieți lăsați să eșueze. Problema despre care nu vorbește nimeni

0
Sursa foto: Tima Miroshnichenko, Pexels.com

Trăim o perioadă în care mulți părinți își văd fiii dispărând, – nu în sens fizic, desigur, ci în sens psihologic. Tot mai mulți băieți și tineri bărbați își petrec ore și zile întregi în camere, cu căștile pe urechi, conectați la lumi paralele și tot mai deconectați de lumea reală. Până când se izolează complet de ea.

Fenomenul hikikomori, apărut inițial în Japonia, și-a făcut loc tot mai mult în ultimii ani și în societatea occidentală, acolo unde băieții se retrag într-o existență digitală, refuzând școala, prietenii, jobul, responsabilitățile.

Ce este hikikomori

Hikikomori descrie o retragere socială extremă, în care adolescenții sau tinerii adulți își întrerup aproape complet contactul cu lumea exterioară. Nu mai merg la școală sau la facultate, nu mai ies cu prietenii, nu lucrează, nu își asumă niciun rol social. Rămân închiși în camerele lor zile în șir, luni sau, în cazuri extreme, chiar ani. Ceea ce la început pare doar o preferință pentru singurătate, în timp, devine o renunțare la viață.

Contextul digital modern, – care oferă acces nelimitat la internet din camera copilului, gaming online, rețele sociale – amplifică posibilitatea de a trăi într-o realitate alternativă chiar din dormitor, fără alte condiții speciale.

Rolul ecranelor în retragerea socială

Din 2010 încoace, de când smartphone-urile au devenit accesibile și accesate de către copii, copilăria așa cum o știam noi și cum au trăit-o toate generațiile de până acum a dispărut.

Necunoașterea efectelor supraexpunerii la ecrane asupra creierului copiilor, dorința de succes pentru copil în viitor, dar și oboseala și stresul părinților fac ca mulți copii să petreacă în fața ecranelor mult pese limita sănătoasă pentru vârsta lor.

Astfel, copiii își formează de mici obiceiul de a găsi tot ce au nevoie în lumea virtuală: bucuria, distracția, socializarea, validarea.

În preadolescență și adolescență, ecranele oferă o lume care pare mai simplă și mai ușor de controlat, fără să fie nevoie de gestionarea emoțiilor și provocărilor firești din viața reală. Jocurile video oferă recompense rapide. Platformele de streaming oferă divertisment infinit. Social media permit interacțiuni cu alți tineri fără expunere sau asumare. Treptat, tânărul începe să prefere aceste spații pentru că acolo nu există riscul să fie judecat sau respins, nu se simte incompetent.

Băieții care eșuează la lansare

Însă, atunci când timpul la ecrane depășește o limită sănătoasă, digitalul nu mai este doar o evadare temporară, ci devine refugiul principal. Școala devine inutilă, familia devine deranjantă, iar viața reală pare un obstacol.

Despre acest pericol se vorbește prea puțin public și mulți părinți se trezesc când este deja prea târziu, căci fiii lor au alunecat deja pe panta izolării.

Autorul american Jonathan Haidt vorbește, în cartea sa O generație în pericol” despre “băieții care eșuează la lansare”, explicând că, la baza acestui eșec se află limitarea experiențelor din viața reală în anii anteriori adolescenței și tinereții.

De ce băieții sunt mai vulnerabili decât fetele

Datele din teren arată că băieții sunt mai predispuși la hikikomori decât fetele. De ce? Deoarece băieții caută adesea statut, competiție, afirmare și în lumea reală aceste lupte pot fi dificile. În schimb, în jocuri ei pot fi eroi cu mult mai ușor. Se pot simți puternici în online, în timp ce, în realitate, se simt neînțeleși, presați și criticați.

Mulți dintre acești băieți nu sunt leneși, ci sunt, de fapt, răniți și retrași. Evitarea este modul lor de supraviețuire, după ce supraexpunerea la ecrane din perioada pubertății le-a exclus din preferințe viața socială offline.

Iată care sunt semnele timpurii ale unui posibil hikikomori:

  • Refuzul de a merge la școală, facultate sau job
  • Scăderea abruptă a rezultatelor
  • Inversarea ritmului zi/noapte: băiatul este activ doar noaptea, iar ziua doarme
  • Renunțarea la prieteni, hobby-uri sau activități în afara camerei
  • Neglijarea igienei personale și a felului în care arată
  • Comunicarea exclusiv prin mesaje/jocuri, nu față în față
  • Iritabilitate extremă când i se cere să iasă din cameră
  • Dificultăți emoționale: stări de rușine, anxietate sau depresie

Ce pot face părinții pentru a-și ajuta băieții

Într-o asemenea situație, nu este suficient ca părinții să “taie internetul”. Hikikomori nu este despre ecrane, ci despre suferință și izolare. Despre frică de respingere, despre lipsa unui loc în lume.

Intervenția nu începe cu interdicția, ci cu reconectarea:

  • Să fii prezent/ă, chiar și atunci când copilul refuză dialogul
  • Să pui limite cu sens, nu ca pedeapsă, ci pentru protejarea lui
  • Să caute sprijin profesional în cazul în care izolarea devine extremă
  • Să organizeze experiențe de reconectare în lumea reală: activități comune, obiective mici, rutine simple

Pentru a salva copilul din această izolare în lumea virtuală, nu îi retragem refugiul fără să-i oferim o punte înapoi spre viață. Pentru aceasta, îi suntem alături pentru a se reconecta cu noi.

Hikikomori nu este despre slăbiciune, ci despre o generație care nu mai găsește loc în realitate. O generație de băieți lăsați să eșueze singuri, în tăcere, în spatele unui ecran. Dar nimeni nu ar trebui să își trăiască adolescența între pat și monitor.

Cum să oprești supraexpunerea la ecran la orice vârstă

Dacă ți-e teamă că îți poți pierde fiul în lumea virtuală, nu ești singur/ă. Și vinovăția nu ne ajută. În schimb, ne ajută cunoașterea și intervenția concretă.

Pentru a veni în sprijinul părinților care au nevoie să limiteze consumul de tehnologie în viața copiilor lor, am creat Ghidul complet “Copilărie fără dependență de ecrane”.

Iată ce conține acest Ghid:

  • eBook-ul (pdf, 55 pagini) “Copilărie fără dependență de ecrane. Ghidul din 7 pași pentru părintele conștient” – te învață cum să pui limite sănătoase fără ceartă și fără lupte de putere
  • Caiet de lucru – ca să aplici, nu doar să citești
  • Liste cu zeci de idei activități offline, pe vârste (0–18 ani), pentru reconectarea cu copilul și timp de calitate în familie
  • Listă cu aplicații de control parental, pentru siguranță digitală, fără control agresiv
  • Bibliografie cu resurse ca să fii un părinte informat și pregătit pentru provocările actuale
  • O meditație pentru relaxare
  • O meditație cu afirmații pentru a-ți dezvolta rolul de părinte care ghidează cu fermitate și blândețe
  • Video despre blocajele emoționale ale părinților care îi afundă pe copii în ecrane
  • Suport prin email până la finalul anului


Prețul ghidului, cu toate resursele de mai sus este doar 97 lei (19 euro), pentru ca toți părinții care au nevoie de el să și-l poată permite. Este mult mai puțin decât o ieșire la restaurant și schimbă complet relația ta cu copilul. Și relația lui cu ecranele în prezent și în viitor. Ia ghidul chiar acum DE AICI.

VREAU GHIDUL

 

Sursa foto: Tima Miroshnichenko, Pexels.com

 

Un simplu obicei al copilului sau dependență de ecrane? Iată cum îți dai seama

0
Sursa foto: Helena Lopes, Pexels.com

Există un detaliu important pe care rețelele de socializare, producătorii de gadgeturi și de aplicații nu ar vrea să-l afli vreodată, și anume:

Nimeni nu știe când lucrurile scapă de sub control. Nu există un moment clar în care un obicei care pare util și inofensiv devine o dependență din care e foarte greu să-ți scoți copilul, odată ce s-a instalat.

Când îi pui copilului aplicații educative, nimeni nu te avertizează că acestea pot induce dependență. Nici pe YouTube nu îți apar avertismente înainte să dau play la cântecelele pentru copii. Și nici aplicațiile și jocurile Roblox, Minecraft, Brawl Stars, Clash Royale, Fortnite nu te previn în niciun fel înainte de a le instala pe telefonul sau pe laptopul copilului.

Nu există un moment clar în care devine prea mult. Nu sună nicio alarmă. Dimpotrivă, pare că activitățile online îl liniștesc, că îi plac.

Și totuși, într-o bună zi, observi că ceva s-a schimbat: privirea copilului nu mai stă cu tine, ci caută ecranul.

Ca să putem interveni la timp, este esențial să recunoaștem semnalele.

Simptomele dependenței de ecrane la copii. Le recunoști?

Semnale de alarmă la copilul mic (2–4 ani)

  • Nu răspunde la nume, evită contactul vizual
  • Preferă ecranele în locul jocurilor senzoriale
  • Plânge sau intră în crize când îi oprești ecranul, chiar și după 10–15 minute
  • Nu se poate juca singur fără un device
  • Folosește cuvinte din desene și aplicații, dar nu vorbește funcțional

Semnale de alarmă la copilul școlar sau adolescent

  • Petrece ore întregi pe telefon, tabletă sau laptop
  • Neglijează școala, temele, responsabilitățile
  • Nu mai găsește bucurie în activități offline
  • Devine irascibil, nervos sau chiar agresiv când nu are acces la ecrane
  • Evită întâlnirile reale cu prietenii, preferând mediul online
  • Simte nevoia compulsivă de a verifica aplicațiile și rețelele
  • Minte pentru a petrece timp online
  • Are probleme cu somnul, adoarme târziu, se trezește obosit
  • Spune că se plictisește fără tehnologie
  • Renunță la mișcare sau sport

Ce faci dacă ai regăsit la copilul tău unele dintre manifestările de mai sus?

Nu e vina ta. Nu ești singur/ă. Suntem prima generație de părinți care navighează printr-o lume digitală fără hartă. Și avem nevoie de informare, de ghidare și de soluții care funcționează.

Tocmai de aceea am creat Ghidul din 7 pași pentru o copilărie fără dependență de tehnologie.

Ce primești în Ghidul “Copilărie fără dependență de ecrane”:

  • “Copilărie fără dependență de ecrane. Ghidul din 7 pași pentru părintele conștient” cu metoda care te ajută să pui limite fără ceartă
  • Caiet de lucru: pentru aplicare practică. Nu vreau să te limitezi doar la teorie
  • Liste cu sute de idei de activități offline pentru reconectarea cu copiii de orice vârstă (0–18 ani)
  • Lista cu cele mai bune aplicații de control parental
  • Listă cu bibliografie, astfel încât să fii un părinte informat și pregătit
  • Video despre blocajele emoționale ale părinților care îi fac pe copii și mai dependenți de ecrane, ca să nu cazi în capcanele minții tale
  • 2 meditații audio: una pentru relaxare și alta pentru a te poziționa în rolul părintelui ferm, pe care copilul îl ascultă de drag
  • Suport prin email până la finalul anului

Poți readuce echilibrul. Poți să-ți scoți copilul din dependența de ecrane. Poți recupera conexiunea. E nevoie doar să faci un pas conștient cât nu e prea târziu.

Ia ghidul de aici:

VREAU GHIDUL

 

Fiecare zi în care nu intervii întărește dependența copilului de ecrane. Fiecare zi în care pui o limită sănătoasă întărește relația. Tu alegi ce crește în familia ta.

Acum, ai instrumentele și pașii pentru a pune stop dependenței, făcând timp și loc pentru relație, pentru conectare:

Ghidul complet cu resurse “Copilărie fără dependență de ecrane”

 

Sursa foto: Helena Lopes, Pexels.com

 

Oana Moraru prezintă cei 4 indicatori care pot prezice succesul copilului la școală

0
Sursa foto: Facebook Oana Moraru

Un număr de 4 indicatori pot estima potențialul de succes pe care copiii îl pot avea la școală, afirmă consultantul educațional Oana Moraru.

„Dacă vrei să știi cât succes școlar poate avea copilul tău proaspăt înscris la școală sau elev de mult timp deja, trebuie să estimezi potențialul lui după 4 mari indicatori. Când aceștia funcționează bine împreună, și viața școlară e plină de succes”, spune ea.

Oana Moraru este pedagog cu o experiență de predare de peste 30 de ani și autoare de carte. De asemenea, ea este fondatoarea sistemului privat de educație Helikon, fiind implicată constant în procesul educațional atât la clasă, cât și în tabere școlare.

„Când funcționează doar unul din patru – copilul este în categorie mare de risc și trebuie ajutat individual, după un program remedial unu la unu. Când funcționează bine 2 din 4, copilul trebuie mereu susținut și împins de la spate. Când 3 din 4 sunt ok, copilul merge bine, în ritmul clasei, dar trebuie verificat sistematic și de acasă. 4 din 4 înseamnă autonom, eficient și chiar capabil de performanță”, scrie Oana Moraru, într-o postare pe contul său de Facebook.

Iată care sunt cei 4 indicatori la care se referă Oana Moraru:

1. Inteligența generală

Iată cum evaluezi acest indicator:

  • Copilul procesează rapid informația?
  • Face conexiuni între noțiuni?
  • Pune întrebări?
  • Este curios?
  • Are vocabularul suficient de dezvoltat?

 

2. Nivelul de angajare față de învățare

Îți poți da seama de nivelul acestui indicator după următoarele criterii:

  • Atitudinal vorbind, este copilul tău activ în oră?
  • Ridică mâna?
  • Pune întrebări lămuritoare?
  • Își urmărește cu ochii strălucitori profesorul?
  • Își organizează materialele?
  • Are toleranță la frustrare?
  • Parcurge și el jumătate de drum sau profesorul trebuie să tragă mereu de el?

 

3. Atenția și capacitatea de concentrare

Evaluează acest indicator răspunzând la următoarele întrebări:

  • Poate copilul tău să stea în flux pentru cel puțin un interval mediu de timp, specific vârstei?
  • Se poate concentra voluntar pe sarcini repetitive sau nu neapărat distractive?

 

4. Echilibrul emoțional și tonusul fizic

Îți dai seama de nivelul acestui indicator urmărind aceste aspecte:

  • Are copilul tău un prag optim de satisfacere a nevoilor de bază?
  • Se simte văzut, iubit, apreciat, sociabil?
  • Se odihnește bine?
  • Mănâncă potrivit?
  • Are limite la ecrane?

Potrivit specialistei în educație, „un copil poate fi foarte inteligent, dar cu foarte mică toleranță la frustrare (nu poate urma pași de lucru eficient). Un altul poate fi și isteț, și dornic să reușească (angajat), dar cu deficit de atenție. Alții pot fi și inteligenți, și angajați, și atenți, dar foarte fluctuanți din cauza unor dificultăți emoționale.”

De altfel, „o mare parte dintre copiii supradotați au dificultăți mari în învățare pentru că partea socio-emoțională este dezorganizată sau nematurizată”, precizează Oana Moraru.

Cum pot fi stimulați cei 4 indicatori

Conform specialistei citate, „un profesor excepțional nu poate stimula simultan toate nivelurile de dezvoltare”.

Însă, pentru fiecare dintre cei 4 indicatori există un interval optim de vârstă la care se pot dezvolta fiecare. „De obicei, este vorba de intervalul 0-6 ani (anii formativi)”, explică aceasta.

Oana Moraru subliniază că, pentru ca un copil să aibă succes la școală, nu este suficient să fie isteț și să primească iubire de la părinții lui: „Nu, nu e suficient să avem un copil isteț și iubit. Diferența o fac nivelul lui de hărnicie, reziliență și de concentrare voluntară (nu atenția dată de dopamină, de un lucru plăcut, ci de atenția cerută de o sarcină impusă).”

Specialista în educație susține că și copiii din școli bune au nevoie de meditații private, când au deficiențe la 2 sau chiar 3 dintre cei 4 indicatori:

„Am auzit recent un leader în educație care spunea că școlile bune nu au copii la meditații private. Nu e adevărat. Copiii cu risc 1 și 2 (cei care au doar două din cele 4 laturi dezvoltate) au mare nevoie de lucru unu la unu. Unii chiar zilnic. Judecăm un profesor care nu transmite suficient pentru copiii care au 3/4 și 4/4 capacitate. Nu îi judecăm pe aceia care se confruntă în clase cu tulburări emoționale, cu nevoi speciale de atenție sau învățare. Pentru toate aceste mari dezechilibre nu există o pedagogie magică. Ci echipe – de la părinți, la psihologi, consilieri și meditatori remediali.”

Despre cum lucrăm și remediem aceste 4 mari ”felii” ale intelectului, Oana Moraru va vorbi  pe 18 octombrie la Brașov (detalii AICI).

Ulterior, Oana Moraru va susține conferințe pe această temă la Cluj (8 noiembrie), la Sibiu (22 noiembrie), la Timișoara (31 ianuarie), din nou la Cluj (21 februarie), la București (21 martie), Oradea (28 martie).

Citește și:

7 greșeli ale părinților care adâncesc dependența copiilor de ecrane

Sfaturi pentru cei care au copii care se fâțâie mult în bancă. Oana Moraru: Fereastra lor de oportunitate a trecut

Ce poți face azi pentru ca, în viitor, copilul tău să aibă succes? 10 moduri în care să-i antrenezi abilitatea simplă care îl ajută

 

 

Sursa foto: Facebook Oana Moraru

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Am lansat Ghidul “Copilărie fără dependență de ecrane”

0
Sursa foto: Freepik.com

Dacă ai obosit de luptele nesfârșite cu copilul ca să lase telefonul și dacă nu știi ce să mai faci pentru a-l motiva să mai citească, să iasă pe afară sau să facă activități offline, acest articol este pentru tine, deoarece vei descoperi soluția pe care poate că o cauți demult.

Am lansat Ghidul „Copilărie fără dependență de ecrane”, o metodă unică în România dedicată părinților care vor să-și ajute copiii să iasă din capcana ecranelor, cu blândețe și fermitate.

Nu este doar un eBook, este un set complet de resurse care conturează un proces ghidat în 7 pași, pentru a te ajuta să:

  • Pui limite pentru ecrane fără ceartă și vinovăție
  • Înlocuiești ecranele cu activități care refac conectarea
  • Înțelegi ce se află în spatele comportamentelor copilului (plictiseală, anxietate, nevoia de control, refugiu emoțional) și cum să-l aduci de partea ta

Ce primești în Ghid:

🎯 eBook-ul (pdf, 55 pagini) “Copilărie fără dependență de ecrane. Ghidul din 7 pași pentru părintele conștient” – te învață cum să pui limite sănătoase fără ceartă și fără lupte de putere

✍️ Caiet de lucru – ca să aplici, nu doar să citești

🎲 Liste cu zeci de idei activități offline, pe vârste (0–18 ani), pentru reconectarea cu copilul și timp de calitate în familie

🛡 Listă cu aplicații de control parental, pentru siguranță digitală, fără control agresiv

📚 Bibliografie cu resurse ca să fii un părinte informat și pregătit pentru provocările actuale

🧘‍♀️ O meditație pentru relaxare

🎧 O meditație cu afirmații pentru a-ți dezvolta rolul de părinte care ghidează cu fermitate și blândețe

🎬 Video despre blocajele emoționale ale părinților care îi afundă pe copii în ecrane

💌 Suport prin email până la finalul anului


Prețul ghidului este 97 lei (19 euro).

Este mult mai puțin decât o ieșire la restaurant și schimbă complet relația ta cu copilul. Și relația lui cu ecranele în prezent și în viitor.

Dacă simți că a venit momentul să pui ordine, claritate și calm între copilul tău și ecrane, îl poți avea imediat de aici:

VREAU GHIDUL

 

🎁 BONUS pentru primele zile de lansare: Cumpără ghidul săptămâna aceasta și participi gratuit la o sesiune Live de întrebări și răspunsuri despre limitele la ecrane cu mine, marți, 21 octombrie, unde răspund la întrebări personale și ofer ghidare directă. Dacă nu poți participa, îmi poți lăsa întrebările tale la care voi răspunde și vei avea acces la înregistrare.

Nu este nevoie să interzici ecranele. E suficient să-ți ajuți copilul să se reconecteze la tine. Pentru asta, eu am pus în acest Ghid tot ce știu, tot ce am testat, tot ce mi-au confirmat și alți părinți că funcționează.

👉 Accesează Ghidul acum:

VREAU GHIDUL

 

Impactul ecranelor asupra copiilor noștri încă nu poate fi estimat cu exactitate, având în vedere că generația copiilor cu ochii în telefon abia acum crește. Totuși, specialiștii avertizează că succesul viitor al copiilor din această generație va fi determinat nu de studiile pe care le urmează, ci de limitarea expunerii la ecran, în anii copilăriei.

Deoarece creierul copilului care nu depășește limita la ecrane se formează diferit de cel al unui copil supraexpus – asta deja e dovedit științific.

Tu ce viitor îți dorești pentru copilul tău?

Oprește acum supraexpunerea cu limite clare, blânde și ferme:

 Descarc Ghidul “Copilărie fără dependență de ecrane”

 

 

Sursa foto: Freepik.com

 

3 soluții eficiente pentru a preveni și elimina dependența de ecrane a copilului

0
Sursa foto: Freepik.com

După ce, în articolele trecute am vorbit despre impactul ecranelor asupra dezvoltării copiilor, despre riscuri și greșeli, poate că te întrebi ce poți face concret pentru a nu-ți pierde copilul într-o lume care îl ia captiv?

Ce depinde de tine pentru a ține copilul ancorat în activitățile din lumea reală?

Sunt întrebări la care orice părinte conștient care urmărește echilibrul copilului său pe termen lung trebuie să aibă un răspuns.

Adevărul este că nu tehnologia în sine este dușmanul copilăriei, ci felul în care ea intră în viața copiilor: fără limite, fără relație, fără supraveghere.

Tu, ca părinte, ai puterea să intervii și să aduci ordine în haos, dacă acesta s-a instalat deja. Iată cum.

3 principii care fac diferența între un copil absorbit de ecran și un copil conectat la viață:

1. Conectare înainte de corectare

De multe ori, copiii ajung atât de conectați la telefon tocmai pentru că au fost prea mult timp deconectați de părinții lor obosiți și stresați, în căutarea câtorva minute de liniște. În acest context, reconectarea cu copilul face minuni. Iar în lipsa conectării, încercările noastre de a-i corecta pe copii sunt percepute drept critici, ceartă și hărțuire, chiar și atunci când punem limite spre binele lor evident.

Cert este că, atunci când copilul se simte văzut și auzit cu adevărat de părintele lui, când se simte conectat la un nivel profund cu el, va accepta mai ușor limitele. Și va redescoperi bucuria de a petrece timp cu tine, offline, într-o relație autentică.

Așa că, înainte să-i spui “Gata cu tableta!”, întreabă-l cu curiozitate sinceră: “Ce îți place atât de mult la jocul ăsta?”

În momentul în care îi validezi trăirile și emoțiile, copilul nu mai luptă cu tine, ci te urmează.

2. Reguli stabilite de comun acord, nu impuse

Atunci când regulile apar brusc, fără nicio pregătire prealabilă, copilul le percepe ca pe o pedeapsă. Și, pentru că i-au fost impuse, le contestă și încearcă să le încalce.

În schimb, când stabiliți împreună regulile și limitele privind ecranele, vorbim deja despre o înțelegere. Copiii respectă mai ușor deciziile la luarea cărora au participat. Cu răbdare și informare, îți poți convinge copilul să fie de acord cu limitele sănătoase în ceea ce privește consumul de tehnologie potrivit pentru vârsta lui.

3. Nu închizi un ecran, ci oferi o alternativă reală

Dacă doar scoatem ecranul din programul copilului, rămâne un gol greu de umplut cu activități offline, după suprastimularea din online.

În schimb, dacă înlocuim ecranul cu ceva care răspunde acelorași nevoi ale copilului (curiozitate, conectare, relaxare, distracție), el poate renunța mult mai ușor, eventual fără crize.

Astfel, în loc de YouTube, puteți ghici ghicitori. În loc de un joc video, îl poți provoca să construiască un oraș din Lego. În loc de discuții pe WhatsApp, organizează-i o întâlnire în parc cu prietenii.

Odată ce copilul a primit acces pe ecrane, nu mai este vorba despre a le interzice complet, ci despre a readuce copilul în relație cu tine, cu viața, cu joaca, cu prietenii. Asta se construiește cu pași mici, cu răbdare și dedicare. Dar, cel mai important este că se poate!

Mâine, voi prezenta ghidul complet pe care l-am creat: o hartă clară, pas cu pas, pentru părinții conștienți pentru a ieși din haosul ecranelor pas cu pas, fără certuri și vinovăție.

Acolo am pus toate metodele testate de mine și de alți părinți. Dacă simți că e timpul să faci o schimbare reală, îl vei putea accesa.

Ghid pentru o copilărie fără dependență de ecrane

Am lansat Ghidul „Copilărie fără dependență de ecrane”, o metodă unică în România dedicată părinților care vor să-și ajute copiii să iasă din capcana ecranelor, cu blândețe și fermitate.

Nu este doar un eBook, este un set complet de resurse care conturează un proces ghidat în 7 pași, pentru a te ajuta să:

  • Pui limite pentru ecrane fără ceartă și vinovăție
  • Înlocuiești ecranele cu activități care refac conectarea
  • Înțelegi ce se află în spatele comportamentelor copilului (plictiseală, anxietate, nevoia de control, refugiu emoțional) și cum să-l aduci de partea ta

Ce primești în Ghid:

🎯 eBook-ul (pdf, 55 pagini) “Copilărie fără dependență de ecrane. Ghidul din 7 pași pentru părintele conștient” – te învață cum să pui limite sănătoase fără ceartă și fără lupte de putere

✍️ Caiet de lucru – ca să aplici, nu doar să citești

🎲 Liste cu zeci de idei activități offline, pe vârste (0–18 ani), pentru reconectarea cu copilul și timp de calitate în familie

🛡 Listă cu aplicații de control parental, pentru siguranță digitală, fără control agresiv

📚 Bibliografie cu resurse ca să fii un părinte informat și pregătit pentru provocările actuale

🧘‍♀️ O meditație pentru relaxare

🎧 O meditație cu afirmații pentru a-ți dezvolta rolul de părinte care ghidează cu fermitate și blândețe

🎬 Video despre blocajele emoționale ale părinților care îi afundă pe copii în ecrane

💌 Suport prin email până la finalul anului


Prețul ghidului este 97 lei (19 euro). Este mult mai puțin decât o ieșire la restaurant și schimbă complet relația ta cu copilul. Și relația lui cu ecranele în prezent și în viitor.

Dacă simți că a venit momentul să pui ordine, claritate și calm între copilul tău și ecrane, îl poți avea imediat de aici:

VREAU GHIDUL

 

Sursa foto: Freepik.com

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

7 greșeli ale părinților care adâncesc dependența copiilor de ecrane

0
Sursa foto: Freepik.com

Mulți părinți simt că, deși fac tot ce pot pentru a limita ecranele în viața copiilor lor, nu văd nicio îmbunătățire reală. Copiii lor continuă să petreacă ore în șir online, pe rețelele de socializare, în jocuri video, vizionând desene animate sau videouri pe YouTube.

Am văzut, în articolul precedent, ce se întâmplă în creierul copiilor atunci când petrec mult timp în fața ecranelor. De aceea, vrem să limităm consumul de tehnologie.

Însă, adevărul dureros este că unele dintre acțiunile noastre, ale părinților, prin care vrem să-i scoatem din lumea virtuală nu fac decât să-i împingă și mai tare în ea. Îți propun ca, în continuare, să trecem în revistă cele mai răspândite greșeli pe care le fac părinții, fără să-și dea seama, și care îi conduc pe copii către a deveni și mai dependenți de ecrane.

Iată cele mai frecvente 7 greșeli care sabotează încercările părinților de a-și feri copiii de dependența de ecrane:

1. Părinții sunt, ei înșiși, un model cu ochii în ecrane

Îi spunem copilului să lase telefonul sau tableta, în timp ce noi derulăm reel-uri, tiktok-uri, emailuri, seriale… Copilul nu ascultă ce îi spunem, ci ce ne vede făcând. Dacă „liniștea” noastră vine tot din ecrane, el învață că acolo e refugiul. “Încă un episod” al nostru devine “încă un episod” al lui.

 

2. Îl etichetează: “Ești dependent!”

Când copilul este numit „dependent”, își pierde încrederea că poate să se schimbe. Eticheta devine identitate. Devine destin. În loc să se elibereze, se afundă și mai mult în lumea virtuală.

 

3. Folosesc ecranul ca pedeapsă sau recompensă

“Dacă nu îți faci temele chiar acum, nu mai ai voie pe telefon toată săptămâna!” Ne gândim că ar trebui să-l motiveze, nu-i așa? Însă, doar crește valoarea ecranului în mintea copilului. Devine fructul interzis, moneda supremă, sursa de plăcere absolută. Iar când îl dăm ca premiu, devine singura bucurie. Fix ceea ce nu vrem.

 

4. Reacționează cu furie, acuze sau rușinare

Certăm copilul: “Nu vezi câte ore stai pe telefon?!”. Totuși, furia noastră nu îl trezește. Dimpotrivă, îi întărește sentimentul că în viața reală este rău, nervi și suferință. Și simte nevoia și mai intensă de a fugi în singurul loc unde nu se simte judecat, ci validat: ecranul.

 

5. Se așteaptă ca cel mic să oprească singur

Creierul unui copil NU are autocontrolul, acea “frâna internă”, dezvoltată. Când îi spunem “Să închizi singur după 10 minute”, îi cerem imposibilul. Nu este lipsă de voință, este neurofiziologie. Copilul are nevoie de ajutorul nostru să învețe autocontrolul.

 

6. Au așteptarea ca, după ce închide ecranul, copilul să se joace singur

Îi spunem: “Acum, fă ceva singur, ți-am cumpărat atâtea cărți și jucării!”, dar lumea reală nu-l mai atrage imediat. Creierul lui, bombardat de dopamină, are nevoie de un pod de trecere. Are nevoie de conectare cu noi pentru a reîncepe să simtă plăcerea de la activitățile offline, care sunt mai lente și necesită atenție și concentrare.

 

7. Folosesc ecranul pentru liniște

“Ia puțin telefonul, liniștește-te”, le spunem, la coadă la magazin, sau acasă, din presiune și oboseală, nu din rea intenție. Dar liniștea aceasta e doar absența zgomotului, nu prezența conectării. Un copil în fața ecranului pare liniștit, dar creierul lui e în furtună. Ecranul devine anestezic emoțional pentru copil și pentru părinte deopotrivă. Nimeni nu mai învață reglarea emoțiilor. Emoțiile sunt puse pe silent. Și copilul învață că emoțiile nu se trăiesc, ci se amorțesc. Că fuga este soluția. Așa se naște dependența.

Nu e vina noastră

Poate că te-ai regăsit în unele dintre greșelile de mai sus. Dar, vreau să te asigur că nu este vina ta. Nimeni nu ne-a învățat cum să gestionăm acest fenomen.

După ce că suntem prima generație de părinți care încercăm să fim conștienți și să schimbăm metodele de educație care produc suferință, ne-am trezit cu această provocare uriașă a ecranelor care amenință echilibrul copiilor noștri.

Cel puțin știm că pentru a putea schimba ceva, e nevoie să vedem mai întâi ce nu funcționează și să recunoaștem realitatea.

Într-un articol viitor, vom vedea o abordare care scoate copilul din cercul vicios al dependenței de ecrane fără lupte, fără certuri și fără pedepse. Nu rămânem doar la greșeli, ci căutăm metode și soluții concrete pentru a reînvăța copilul să trăiască în lumea reală.

Scrie într-un comentariu dacă te-ai regăsit în una dintre aceste greșeli. E primul pas către schimbare.

Ghid pentru o copilărie fără dependență de ecrane

Am lansat Ghidul „Copilărie fără dependență de ecrane”, o metodă unică în România dedicată părinților care vor să-și ajute copiii să iasă din capcana ecranelor, cu blândețe și fermitate.

Nu este doar un eBook, este un set complet de resurse care conturează un proces ghidat în 7 pași, pentru a te ajuta să:

  • Pui limite pentru ecrane fără ceartă și vinovăție
  • Înlocuiești ecranele cu activități care refac conectarea
  • Înțelegi ce se află în spatele comportamentelor copilului (plictiseală, anxietate, nevoia de control, refugiu emoțional) și cum să-l aduci de partea ta

Ce primești în Ghid:

🎯 eBook-ul (pdf, 55 pagini) “Copilărie fără dependență de ecrane. Ghidul din 7 pași pentru părintele conștient” – te învață cum să pui limite sănătoase fără ceartă și fără lupte de putere

✍️ Caiet de lucru – ca să aplici, nu doar să citești

🎲 Liste cu zeci de idei activități offline, pe vârste (0–18 ani), pentru reconectarea cu copilul și timp de calitate în familie

🛡 Listă cu aplicații de control parental, pentru siguranță digitală, fără control agresiv

📚 Bibliografie cu resurse ca să fii un părinte informat și pregătit pentru provocările actuale

🧘‍♀️ O meditație pentru relaxare

🎧 O meditație cu afirmații pentru a-ți dezvolta rolul de părinte care ghidează cu fermitate și blândețe

🎬 Video despre blocajele emoționale ale părinților care îi afundă pe copii în ecrane

💌 Suport prin email până la finalul anului


Prețul ghidului este 97 lei (19 euro). Este mult mai puțin decât o ieșire la restaurant și schimbă complet relația ta cu copilul. Și relația lui cu ecranele în prezent și în viitor.

Dacă simți că a venit momentul să pui ordine, claritate și calm între copilul tău și ecrane, îl poți avea imediat de aici:

VREAU GHIDUL

 

Sursa foto: Freepik.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Ce se întâmplă în creierul copilului atunci când este la ecrane

0
Sursa foto: Freepik.com

Ai observat oare cum, după câteva minute în fața ecranului, copilul tău pare să intre într-o altă lume? Nu te mai aude, nu mai răspunde, iar când încerci să-l oprești… reacționează ca și cum i-ai lua ceva vital.

Nu ți se pare. Ecranele chiar schimbă modul în care funcționează creierul copiilor.

Aplicațiile, jocurile, desenele animate și platformele online sunt construite prin design cu scopul de a menține atenția și de a crea dependență: sunetele atractive, culorile intense, recompensele rapide, suspansul constant. Acești stimuli generează dopamină, neurotransmițătorul responsabil cu plăcerea și motivația.

Creierul copilului, aflat încă în formare, se obișnuiește rapid cu această cantitate uriașă de stimulare și începe s-o caute din nou și din nou.

Și uite așa apare acel “încă un episod”, “mai lasă-mă 5 minute”, “așteaptă puțin, să termin nivelul”. Chiar dacă pare, nu este neascultare. Este dependență de recompensă.

Problema e că, după mult timp petrecut la ecrane, creierul nu mai găsește plăcere la fel de ușor în activitățile din lumea reală: o plimbare,  un board game, o carte sau o discuție. Și în schimb apar iritabilitatea, lipsa de concentrare, nevoia de stimulare continuă.

Efectele ecranelor asupra creierului copiilor

“Mi-e frică că îi afectează gândirea, că duce la încetineală în reacții si lipsă de concentrare”, mi-a scris o mamă.

Iar frica unui tată este “că (fiul) se alienează de viața reală, de lumea din jur, mai ales în contextul în care este introvertit și are probleme de a-și face prieteni și a relaționa cu cei de vârsta lui”.

Fricile acestor părinți sunt justificate. Și e foarte bine că se gândesc acum la ele, încercând să schimbe ceva.

În cartea sa “O generație în pericol”, profesorul și specialistul în psihologie socială Jonathan Haidt avertizează asupra celor mai nocive 4 efecte ale copilăriei bazate pe telefon:

  1. Privarea de relații sociale
  2. Privarea de somn
  3. Fragmentarea atenției
  4. Dependența

Dacă ținem cont de vârsta copilului, pedagogii, psihologii, logopezii și specialiștii în dezvoltare au observat următoarele efecte ale supraexpunerii la ecrane pentru aceste categorii de vârstă:

0-3 ani: este afectată dezvoltarea psiho-emoțională, relațiile de atașament, dezvoltarea motricității, explorarea și mișcările corpului. Apar întârzieri de limbaj și de dezvoltare. Pot apărea simptome identice cu ale autismului (autism virtual) și ADHD.

3-6 ani: intoleranță la frustrare, dificultăți de reglare emoțională, instabilitate emoțională, iritabilitate, incapacitatea de control al impulsurilor, probleme de atenție și concentrare, nevoia de a obține plăcerea imediat (“instant gratification”), agitație, agresivitate, lipsa empatiei

7-11 ani: este afectată dezvoltarea cognitivă: dificultatea de a menține atenția și concentrarea, de a memora informații, învățarea este mai dificilă, toleranța la frustrare e scăzută, copilului îi este extrem de greu să se implice în activități care necesită efort de voință. Socializarea este redusă sau chiar întreruptă, în ciuda faptului că este esențială pentru dezvoltarea unei persoane echilibrate

12-16 ani: nevoia constantă de dopamină, de plăcere instant, dificultatea de a urmări un scop pe termen lung, de a depune efort pentru a obține ceva în viitor, imagine corporală distorsionată, dependența de validările din exterior, valoarea personală este legată de modelele false, unele chiar toxice, din online. Risc de dependență de jocuri video în special pentru băieți, iar în cazul fetelor, de depresie, anxietate și chiar suicid.

Sunt ușor de observat și efectele asupra corpului fizic: tulburări de somn, probleme cu ochii, cu coloana vertebrală, dureri de cap, sedentarism și obezitate. În mod cert, cu cât copilul este mai mic, cu atât efectele ecranelor asupra lui sunt mai mari și mai ireversibile.

Specialista în educație Oana Moraru scrie, în prefața cărții “O generație în pericol”, că acesta este “un ultim semnal de trezire” înainte să fie prea târziu, dacă nu acționăm de urgență pentru limitarea ecranelor în viețile copiilor noștri.

Vestea bună

Totuși, în tot acest tablou sumbru, vedem o rază de lumină, o veste bună: creierul copilului se poate reechilibra.

Pentru aceasta, are nevoie de ghidare blândă, limite clare și reconectare reală.

În articolul de mâine, vom vorbi despre cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții, cu cele mai bune intenții, și care îi afundă pe copii și mai mult în lumea virtuală.

 

Te invit să vizionezi videoul pe acest subiect:

 

 

Sursa foto: Freepik.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Ministrul Educației, primul anunț după închiderea școlilor. Ce trebuie să știe elevii

0

Școlile vor fi redeschise joi în București și în cele cinci județe vizate de codul roșu de ploi, a anunțat ministrul Educației, Daniel David. În același timp, ministrul Educației consideră „corectă” decizia de a-i ține miercuri acasă pe elevi.

Daniel David, ministrul Educației, a declarat miercuri, pentru B1 TV, că în județele cu cod roșu de ploi și în Capitală școlile sunt închise, iar acolo unde orele nu se fac nici online ele sigur vor fi recuperate în săptămânile ce urmează.

Ce a declarat David despre recuperarea orelor la școală

„Practic e vorba de o suspendare a prezenței fizice, că până la urmă siguranța copiilor e mai importantă decât orice. În toate județele are loc și o suspendare a activității educaționale, urmând să fie recuperate aceste ore în următoarele săptămâni.

În București, Inspectoratul a insistat să lase posibilitatea acelor unități școlare care vor dori să încerce să lucreze online și noi am fost de acord, dar dacă nu vor reuși, că în această perioadă și conexiunea online e afectată, și în București se vor recupera cu siguranță orele în următoarele săptămâni”, a declarat Daniel David în cadrul emisiunii „Bună dimineața, România!”, difuzată de B1 TV.

Ministrul Educației a precizat apoi că este mereu în legătură cu celelalte instituții responsabile și „la ora 15:00 expiră codul roșu și dacă nimic nu se schimbă, de mâine reluăm activitățile. (…) S-ar putea, dacă sunt situații speciale, să fie discutate, dar asta o să vă pot comunica după ora 15:00”.

Unde sunt închise școlile

Amintim că, până miercuri la ora 15:00, este în vigoare un cod roșu de ploi torențiale și abundente în județele Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov și în Capitală. În aceste zone se pot înregistra izolat chiar și 120-140 de litri pe metrul pătrat.

Prin urmare, școlile sunt închise astăzi în Capitală și cele cinci județe vizate de codul roșu.

„Cred că este o decizie foarte bună, având în vedere că siguranța populației este prioritară și, în aceste momente dificile, transportul în comun fiind afectat de inundații, nu putem risca ca Bucureștiul să fie blocat, părinții să nu poată ajunge să-și ia copiii de la școală, în aceste perioade dificile”, a declarat, pentru B1 TV, Stelian Bujduveanu, primarul general interimar al Capitalei.

Citește și:

Războiul temelor pentru acasă. Cum să-i pui capăt în 10 pași

Ce spune ministrul Educației despre temele făcute cu ChatGPT: „Acesta este sfatul meu”

Schimbări la Evaluarea Națională clasa a II-a, a IV-a și a VI-a. Anunțul Ministerului Educației

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

Rețelele de socializare, interzise copiilor sub 16 ani în România. Legea a fost votată în Parlament

0
Sursa foto: Freepik.com

Senatul a adoptat, ieri, Legea Majoratului Digital, care introduce conceptul de maturitate online la 16 ani.

Potrivit legii, copiii mai mici de 16 ani vor putea crea conturi pe platforme doar cu acordul părinților, iar furnizorii vor fi obligați să aplice filtre de vârstă și interdicții pentru publicitatea personalizată adresată minorilor.

În acest fel, țara noastră face un pas decisiv în reglementarea protecției copiilor pe internet. Senatul a adoptat, cu 123 de voturi pentru și 6 abțineri, Legea Majoratului Digital, o inițiativă propusă de senatoarea Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Actul introduce, pentru prima dată în România, conceptul de „maturitate digitală” la vârsta de 16 ani, stabilind un cadru clar pentru accesul minorilor la platforme online.

Copiii României au dreptul să fie protejați și în lumea digitală, nu doar în cea reală. Legea Majoratului Digital nu interzice și nu cenzurează, ci oferă părinților instrumente legale pentru a-și proteja copiii”, a declarat Nicoleta Pauliuc, în plenul Senatului.

Potrivit legii, copiii sub 16 ani vor putea accesa platforme online și crea conturi doar cu acordul expres al părinților. În plus, părinții vor putea suspenda sau restricționa conturile copiilor și vor avea dreptul să ceară eliminarea conținutului dăunător.

Ce obligă Legea Majoratului Digital

Legea impune obligații stricte pentru furnizorii de servicii digitale, astfel:

  • Implementarea filtrelor de vârstă
  • Implementarea mecanismelor de verificare a identității
  • Etichetarea conținutului pe categorii de vârstă
  • Protejarea datelor minorilor
  • Interzicerea publicității personalizate adresate copiilor

România face astăzi un pas decisiv spre o societate digitală responsabilă. Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii. Prin această lege, părinții primesc din nou dreptul de a fi părinți, iar copiii au șansa de a fi copii, în siguranță”, a spus prim-vicepreședintele PNL, Nicoleta Pauliuc.

Algoritmii, riscuri reale documentate în ghiduri oficiale

Algoritmii rețelelor pun accent pe conținutul care generează atenție, inclusiv provocările periculoase, mesajele agresive sau știrile false. Ghidurile oficiale românești avertizează că, în lipsa unor filtre și a supravegherii adulte, copiii pot fi expuși la agresiune, hărțuire sau manipulare digitală.

„Ghidul de practică” elaborat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) arată că navigarea nesupravegheată crește vulnerabilitatea copiilor la conținut dăunător și la comportamente riscante în mediul digital.

La rândul său, ghidul „Copilul tău este în siguranță pe Internet?” realizat de OradeNet și Salvați Copiii subliniază riscurile de cyberbullying, manipulare emoțională și contact cu persoane necunoscute. Documentul recomandă implicarea părinților și a profesorilor în educația digitală și dezvoltarea abilităților de gândire critică ale copiilor.

Copilul de 12 ani care își construiește identitatea prin validare digitală trăiește într-o lume fără filtre emoționale. Nu putem să-l lăsăm fără sprijinul părinților”, spunea recent psihologul Mihai Copăceanu, specialist în dependențe și comportament digital.

Ce prevede concret proiectul de lege L183/2025

Proiectul stabilește că furnizorii de platforme sociale care operează în România trebuie să implementeze „mecanisme clare și verificabile de confirmare a vârstei”, astfel încât minorii sub 16 ani să poată accesa rețelele doar cu acordul părinților.

Citește și:

Sondaj: Pericolele cu care se confruntă copiii în mediul online: revenge porn, grooming, cyberbullying

Parentingul anti-dopamină. 5 soluții care reduc nevoia copilului de ecrane și de dulciuri

Ghidul părintelui în era digitală. Limite optime între copii și ecrane

Cât timp pot sta copiii la ecrane? Regulile specialiștilor care arată când începe supraexpunerea la tehnologie

Sursa foto: Freepik.com

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

BREAKING NEWS: Se închid școlile din cauza vremii. Care sunt județele afectate

0
Sursa foto: Pixabay

UPDATE: Se închid școlile și în Ilfov

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Ilfov a decis că școlile din județ vor fi închise miercuri, din cauza codului roșu de ploi abundente, potrivit informațiilor obținute de Mediafax.

„Am decis că școlile din Ilfov vor fi închise miercuri”, spun surse participante la ședința CJSU Ilfov.

UPDATE: Toate școlile și grădinițele din București vor fi închise miercuri, 8 octombrie 2025, pe fondul avertizărilor de vreme extremă – cod roșu de ploi torențiale și intensificări puternice ale vântului, a anunțat în urmă cu puțin timp primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu.

Școlile municipiului București vor fi închise pe perioada codului roșu, începând de mâine”, a declarat primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, într-o intervenție la Antena 3.

Bujduveanu a anunțat că propunerea prefectului Capitalei, Andrei Nistor, precum și cea a inspectoratului școlar al municipiului București, în cadrul ședinței Comitetului pentru Situații de Urgență în derulare de la ora 12:30, „a fost aceea de a închide școlile pentru ziua de mâine”. „Noi susținem această propunere“, a continuat primarul interimar. Potrivit acestuia, principala preocupare a fost „să ne asigurăm că populația nu va fi supusă unui pericol”.
Conform prognozei speciale emise de Administrația Națională de Meteorologie, municipiul București și județul Ilfov se vor afla sub cod roșu între marți seara, ora 21:00, și miercuri, ora 15:00, pentru ploi torențiale și abundente, cu acumulări de 40-50 l/mp în noaptea de marți spre miercuri și alte 30-40 l/mp în cursul zilei de miercuri. Vântul va avea intensificări de până la 65 km/h.

UPDATE: Școlile din București ar putea fi închise miercuri din cauza Ciclonului Barbara. ANM a emis un cod roșu de ploi, valabil pentru județele Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov, dar și pentru municipiul București.

Inspectoratul Școlar al Municipiului București a transmis propunerea de suspendare a cursurilor cu prezență fizică în Capitală, în contextul atenționărilor meteorologice.

Întrebat de Agerpres dacă are în vedere suspendarea cursurilor din cauza atenționărilor meteorologice, inspectorul general Florian Lixandru a răspuns: „Da, am transmis propunerea de suspendare a cursurilor cu prezență fizică în București pe perioada Codului roșu, către CMBSU (Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență)”.

Comitetul pentru Situații de Urgență s-ar putea întruni, marți, la Prefectura București, după ce ANM a emis Cod Roșu de ploi abundente, valabil pentru mai multe județe și pentru București.

Cursurile din toate unitățile de învățământ din județele Călărași, Ialomița și Constanța vor fi suspendate din cauza condițiilor meteo extreme și a avertizării de Cod roșu de ploi.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Ialomița, întrunit marți, a dispus o serie de măsuri pentru prevenirea și gestionarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, ca urmare a avertizării meteorologice Cod roșu de ploi abundente, valabilă de marți de la ora 21:00 până miercuri la ora 23:00, informează Mediafax.

Autoritățile, în alertă

S-a dispus activarea Centrului Județean de Conducere și Coordonare a Intervenției (CJCCI) și a grupei operative a ISU Ialomița pe întreaga perioadă de manifestare a codului roșu.

Se va asigura permanența în toate primăriile, vor fi verificate rigolele, șanțurile și cursurile de apă și vor fi monitorizate persoanele vulnerabile (vârstnici, persoane cu dizabilități, gravide, bolnavi cronici etc.);

„De asemenea, s-a dispus suspendarea cursurilor în toate unitățile de învățământ din județul Ialomița pentru data de 08 octombrie 2025, în scopul protejării elevilor și personalului didactic”, a decis CJSU Ialomița.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Constanța a decis, luni, închiderea școlilor, grădinițelor și creșelor din județul Constanța, pentru ziua de 8 octombrie, ca urmare a avertizării cod roșu de ploi abundente.

„Am discutat în această dimineață cu secretarul de stat. Este o formalitate, în mod evident vom avea aprobarea, urmează a fi transmisă către noi în cel mai scurt timp”, a transmis marți șeful Inspectoratului Școlar Județean Constanța.

Citește și:

Războiul temelor pentru acasă. Cum să-i pui capăt în 10 pași

Rețelele de socializare, interzise copiilor sub 16 ani în România. Legea a fost votată în Parlament

Părinții copiilor de succes au în comun aceste 7 lucruri

 

Sursa foto: Pixabay.com

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0