Deși studiile indică o rată de 20% de mame care se confruntă cu depresie post-natală, în realitate, cifra este cu mult mai mare, de aproximativ 50%, consideră psihologul și autoarea Petronela Rotar.
“Mi se pare nerealist ca doar 2 din 10 mame să treacă prin asta (depresie post-partum – n.r.). E nerealist, din practica mea, din studiile pe care le-am citit”, a răspuns Petronela Rotar, la întrebarea Parenting20.ro, în cadrul Bloggers & Parenting Conference 2022, desfășurată vineri, 11 noiembrie, la JW Marriott București.
Ea a explicat de ce 50% pentru rata depresiei post-natale în România este o cifră optimistă:
“Din 2019, Organizația Mondială a Sănătății zicea că depresia va fi factorul numărul unu dezabilitant din lume. Între timp, am trecut prin doi ani de pandemie, care au accentuat și depresia, și anxietatea. Îmi este foarte greu să cred că suntem atât de sănătoase emoțional, mai ales în țara noastră. Provenim din acest mediu foarte abuziv, foarte constrictiv, foarte rigid. Cred că la noi e mult, mult mai grav.
În România, dacă te uiți la studiile pe depresie făcute în ultimii ani, pare că nu avem nimic, pentru că nimeni nu spune că are. Poate că unii ar spune, dar nu știu să identifice prin ce trec. Cred că cifrele sunt mult mai mari. S-ar putea să fiu optimistă când spun că 5 din 10 mame trec prin asta. Vreau să fiu optimistă.”
Citește și:
Părintele-alchimist: Cum transformăm tensiunea în iubire atunci când copilul nu ascultă
Studiu: Starea de spirit a mamei influențează capacitatea bebelușului de a vorbi
Diferența dintre tristețea post-partum (baby blues) și depresia post-partum
Deoarece depresia post-partum este confundată frecvent cu tristețea post-partum, cunoscută și sub denumirea de baby blues, psihologul Petronela Rotar a făcut câteva clarificări.
Potrivit acesteia, baby blues se declanșează pe fondul furtunii hormonale de după naștere și este o tristețe cu schimbări bruște de dispoziție cu insomnie sau, dimpotrivă, cu somn mai mult, și care poate să dureze 2-3 săptămâni. Este o tristețe normală, survenită în contextul confruntării așteptărilor proaspetei mame cu dificultățile din realitate.
Însă, continuă psihologul, dacă această tristețe se prelungește, se agravează și, în loc să treacă, mama simte o deconectare de la copil, o tristețe și mai profundă, dacă are gânduri că nu este suficient de bună ca mamă, că poate familiei i-ar fi mai bine fără ea, că nu își poate iubi copilul, este cazul de depresie post-partum.
Etapele clinice ale depresiei post-partum:
- Anxietatea
- Depresia post-partum
- Psihoză post-partum
“Încercați să mergeți pe un grup de mame și să spuneți că nu vă iubiți copilul”
În opinia Petronelei Rotar, multe mame nu vorbesc despre depresia post-natală cu care se confruntă din cauza vinovăției și a rușinii:
“Studiile arată că aproximativ 20% dintre mame suferă de depresie post-partum, dar eu sunt convinsă că sunt niște cifre care nu vorbesc despre adevăr. Cred că adevărul din teren este mult mai grav decât atât, pentru că despre depresia post-partum nu se vorbește în primul rând dintr-un motiv care ține de vinovăție și de rușine socială, fiindcă toată lumea se așteaptă de la noi să fim în mod natural niște mame perfecte.”
Însă, unul dintre cele mai importante simptome în depresia post-partum este “deconectarea de copil, senzația că nu ne putem iubi copilul, că nu putem avea grijă de el. Și nimeni nu vorbește despre asta”, spune psihologul.
“Încercați să mergeți pe un grup de mame și să spuneți că nu vă iubiți copilul. Și că nu simțiți că vă puteți conecta la el. O să vi se sară în cap și o să vi se spună că nu se poate, că toate mamele își iubesc copilul, că sunteți niște mame extraordinar de rele.”
Iată de ce în prea puține cazuri se vorbește despre depresia post-partum.
Citește și:
Maternitatea, obligatorie în România? „Orice femeie are dreptul să facă propriile alegeri în viață”
9 arome care te ajută să fii o mamă relaxată. Soluții de la specialiștii în aromoterapie
Un alt simptom important al depresiei post-natale menționat de Petronela Rotar este “că nu sunt o mamă suficient de bună și că familiei mele, copilului meu i-ar fi mai bine fără mine. Apare ideea suicidară. Dacă v-ar fi mai bine fără mine, atunci mai bine eu mă duc de pe lumea asta. Sunt multe mame care simt asta. E greu să vorbești despre lucrurile astea.”
Și, pentru că nimeni nu vorbește despre aceste lucruri, “femeia care simte aceste lucruri crede că e singura mamă din lumea asta care nu-și poate iubi copilul, care nu se poate conecta la el și e ceva foarte în neregulă cu ea. Apare sentimentul de izolare, sentimentul că sunt stricată, ceva e în neregulă cu mine ajunge să adâncească și mai tare depresia”.
Peste aceste lucruri se suprapune rușinea și vinovăția de a avea grijă de sine: “Mama egoistă care, iată, în loc să aibă grijă de copii, se duce la psiholog. O oră pe săptămână o irosește în halul ăsta. Mai dă și bani”, exemplifică psihologul.
În același timp, aceasta precizează că, pentru sănătatea emoțională a noastră, a mamelor, de care depinde sănătatea emoțională a copiilor noștri, “trebuie să facem lucruri bune pentru noi”.
“E foarte greu de evitat depresia post-partum dacă nu ne-am tratat înainte”
Petronela Rotar afirmă că, potrivit psihologiei clinice, sunt 3 cauze majore care determină apariția depresiei post-partum:
- Dezechilibrul hormonal
- Stresul și tipul de mediu în care aducem copilul pe lume
- Istoricul de depresie și anxietate
În opinia psihologului, “e foarte greu de evitat depresia post-partum dacă nu ne-am tratat înainte”.
Este vorba despre acel “teren fertil” care, “în psihologia traumei, (…) înseamnă nevoi neîmplinite din copilărie, un pic de neglijență emoțională, traumă, abuz, pentru ca să ajungi, în momentul în care dai viață unui copil, să te deconectezi de la tine.”
Iar de fapt, “depresia este un mod în care ne împingem emoțiile puternice în jos” și unul dintre simptomele puternice este “amorțeala emoțională”.
Citește și:
Fără ele, a fi părinte e un chin. 7 abilități care te scot din orice încurcătură cu copilul
9 alternative la pedepse care chiar funcționează. Cum corectăm greșelile copilului prin metode pozitive [VIDEO]
Petronela Rotar explică modul în care se declanșează depresia post-partum:
“Dacă ajungem să trăim asta, înseamnă că nu am fost foarte bine înainte. Poate că a fost o depresie funcțională sau poate că nu a fost nici măcar o depresie, ci pur și simplu mecanismele de apărare și strategiile de supraviețuire pe care le-am dezvoltat ne-au ajutat până atunci să nu cădem foarte tare. Or, într-un moment atât de vulnerabil ca cel în care dăm naștere și suntem atât de vulnerabile ca femei, ca mame, din punct de vedere hormonal, fizic, acele strategii și mecanisme crapă și ne îmbolnăvim.”
În acest context, psihologul le recomandă viitoarelor mame să lucreze cu sine înainte de a naște.
Iar dacă nu au făcut asta și observă simptome de depresie, să ceară ajutor: “Să cerem ajutor în momentul în care simțim că nu mai putem, că nu ne putem ridica din pat, că vrem să dormim încontinuu sau, dimpotrivă, că nu mai putem să mai dormim, că mâncăm excesiv sau nu mai putem mânca deloc, că nu mai putem avea grijă de copilul nostru, că ne gândim că nu suntem în stare să avem grijă de copii, că nu putem să-i iubim.”
De ce fel de ajutor poate beneficia o mamă aflată în dificultate? De terapie online, de grupuri de suport pentru mame, pentru femeile care trec prin depresie post-partum, “există locuri în care se poate vorbi deschis despre asta, să primești ajutor specializat”, și chiar și de ședințe gratuite cu psiholog, decontate de Casa de Asigurări de Sănătate sau oferite pro-bono de psihologi, mai spune psihologul și autoarea Petronela Rotar.
Vizionează înregistrarea prezentării făcute de Petronela Rotar la Bloggers & Parenting Conference 2022:
Citește și:
11 semnale de alarmă pentru părinți care ar putea indica depresia la copii
Conflictele cu copilul. 7 urmări negative care trec neobservate
Sursa foto: Facebook Bloggers & Parenting Conference
