România se află într-o stare de alertă epidemiologică din cauza creșterii alarmante a numărului de cazuri de gripă și viroze respiratorii. Specialiștii ne ghidează să știm ce avem de făcut în cazul în care copilul manifestă simptome de gripă.
În ultima săptămână a anului 2022, numărul total de cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii) a fost de 74.567 cazuri. Chiar dacă, pe fondul Sărbătorilor de Iarnă, nu toate cazurile au fost raportate la medici, numărul de cazuri a fost cu 53,8% mai mare decât media săptămânii similare din 5 sezoane prepandemice (2015-2019), informează Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, aflat în subordinea Ministerului Sănătății.
Potrivit instituției, a fost a treia săptămână consecutivă în care au fost depășite ratele istorice.
„Având în vedere succesiunea a 3 săptămâni epidemice, care au evoluat cu o intensitatea înaltă a activității gripale, putem vorbi de o situație de alertă epidemiologică”, precizează reprezentanții Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
La nivel național, au fost raportate 4.961 cazuri de gripă clinică, față de 2.685 de cazuri înregistrate în săptămâna precedentă. Pentru comparație, media săptămânii similare din 5 sezoane prepandemice a fost de 315 cazuri.
Citește și:
Lista medicamentelor antitermice pe care să le cumperi dacă nu găsești Nurofen și Panadol
Ministerul Sănătății: Recomandări speciale pentru copii și adulți după instituirea alertei epidemiologice de gripă
Cazurile de gripă clinică au fost raportate de 34 județe. Cele mai multe cazuri de gripă au fost declarat în:
- Municipiul București – 2624 cazuri de gripă
- Județul Brașov – 441 cazuri de gripă
- Județul Cluj – 243 cazuri de gripă
- Județul Prahova – 236 cazuri de gripă
De ce ministrul Sănătății nu declară epidemie de gripă
În acest context, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat că nu declară epidemie de gripă din cauză că legislația adoptată în pandemie presupune introducerea restricțiilor precum izolarea sau chiar carantina, în cazul unei epidemii.
„Declararea epidemiei în baza unui ordin de ministru ne-ar pune într-o situație în care o lege generează automat anumite restricții. Abordarea noastră a fost de a veni în sprijinul desfășurării normale a activității economice și sociale. Adoptarea unui ordin de ministru ar genera anumite restricții și nu ne dorim. Încerc să găsesc cele mai bune soluții pentru protejarea sănătății publice, dar nu vreau să ne întoarcem la discuții despre carantină și izolare, pe care ar trebui să le impună autoritățile dacă se declară epidemie. Prefer recomandări decât restricții. (…) O vom numi stare de alertă epidemică”, a declarat, ieri, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, la o conferință de presă.
Citește și:
A început valul de bronșiolite! 6 sfaturi de la Dr. Mihai Craiu pentru părinții cu copii mici
Nu toate amigdalitele copiilor se tratează cu antibiotic. Mihai Craiu: „Apare o erupție impresionantă”
Ce facem când copilul are gripă
„După ce am recunoscut faptul că boala cu febră, de data aceasta, este altfel decât la toate celelalte episoade de „răceală” pe care juniorul le-a experimentat la grădiniță, putem să ne gândim la gripă. Este așa numita situație de ILI (Influenza-like Illness). În care musafirul nedorit (virusul gripal) a venit „fast & furious”. În gripă copilul devine evident bolnav, cu dureri de cap, de mușchi și de oase, în câteva ore. Pare a fi mult mai bolnav decât o arată tusea rară!”, scrie Dr. Mihai Craiu, într-o postare pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii.
Mihai Craiu este medic primar pediatrie, Conferențiar universitar, Doctor în Științe Medicale, medic la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului.
Postarea a fost scrisă la sfârșitul lunii ianuarie 2019, când a fost anunțată oficial epidemie de gripă în România.
Ce facem în acest caz? „Dăm un medicament de febră si apelăm medicul de familie pentru a ne sfătui despre pașii de urmat”, afirmă Mihai Craiu.
Dr. Mihai Craiu spune ce să NU facem în caz de gripă la copil
În continuare, medicul a prezentat ce este important să nu facă părinții atunci când copiii se îmbolnăvesc de gripă.
1. Nu dăm aspirină copilului
„Dacă febra nu scade deloc, în ciuda dozelor corecte de Paracetamol sau Ibuprofen, nu ne grăbim cu alte antitermice, fără aviz medical. În niciun caz nu dăm aspirină (nici efervescentă, nici tamponată, de nici un fel!!) unui pacient care ar putea avea gripă. Sau varicelă. De ce? Pentru că ar putea face complicații mortale, cum este sindromul Reye care afectează grav ficatul și creierul copilului”, scrie medicul citat.
Citește și:
Dr. Mihai Craiu: Când un doctor prescrie antibiotic, riscul e de 5 ori mai mare să greșească decât dacă nu îl prescrie
Medicul Sandra Alexiu: E criză mare de medicamente. Se găsesc greu antitermice și antibiotice pentru copii
2. Nu mergem la spital când copilul are doar febră
„Nu ne repezim la spital cu un copil care are DOAR febră și se simte altfel foarte bine și se joacă normal, dacă este un copil ce nu are nici o boală gravă cunoscută. Mai ales dacă are mai mult de 5 ani”, recomandă Mihai Craiu.
3. Nu mergem la spital dacă au trecut mai multe zile de la începutul bolii
„Nici nu ne ducem la spital în a 5-a zi de febra foarte mare asociată cu semne evidente de ILI. Chiar dacă aflăm, la acest moment, cu ajutorul testelor de laborator, că este gripă, e prea târziu pentru tratament specific cu antivirale (Oseltamivir). Tratamentul are eficacitate maximă dacă e început în primele 2 zile de boală”, explică medicul.
4. Nu administrăm antibiotic fără consult medical
„Nu utilizăm la domiciliu și FĂRĂ consult medical, niciun antibiotic. În această de grupă de NU ANTIBIOTICE intră și prescripțiile telefonice. Copilul mic, sub 5 ani sau având o boală cronică, TREBUIE consultat direct, dacă e suspect ILI și nu telefonic!!”, avertizează specialistul pediatru.
5. Izolare la domiciliu, în caz de febră
Ce e de făcut când rezultatul testului rapid pentru gripă este negativ?
Iată ce recomandă Dr. Mihai Craiu: „NU ne „culcăm pe o ureche” după un test rapid negativ pentru gripă. Nu este absolut sigur că nu avem boala și că nu o putem transmite altora. Trebuie să ne izolăm la domiciliu și să evităm cu grijă să nu tușim incorect (fără a acoperi cu cotul). Câteva zile, puține, până scade febra.”
Citește și:
Cum administrăm corect supozitoarele cu paracetamol la sugari. „Nu se taie” și „supradozat este foarte toxic”
Conflictele cu copilul. 7 urmări negative care trec neobservate
6. Nu dezvoltăm o psihoză pentru nevoia imperioasă de test de gripă
În ianuarie 2019, „zeci de copii au fost aduși la INSMC (și în toate celelalte spitale de copii pe care le cunosc) pentru testare de gripă. Sub cele mai ciudate pretexte – are vecinul de palier gripă, școala noastră va fi închisă, stau in orașul cu numărul maxim de pacienți confirmați etc etc. Uneori la copii altfel sănătoși”, spune medicul citat.
Potrivit acestuia, testul de gripă ar trebui făcut la acei pacienți care ar trebui internați sau care au o formă severă de boală sau care ar putea face complicații majore.
7. Nu administrăm Tamiflu fără recomandarea medicului
„Nu dăm Oseltamivir (Tamiflu) de capul nostru. Dacă dăm super-ofertă de Tamiflu tuturor copiilor cu gripă suspectată și la toți contacții lor, vom obține o selecție a virusurilor circulante cu rezistență la Oseltamivir. S-a mai întâmplat și în anii trecuți. Abuzul de Tamiflu are aceleași efecte de selecție a „golanilor MARI și rezistenți” ca și excesul de antibiotice în cazul bacteriilor”, explică Mihai Craiu.
8. Nu facem teste pentru a verifica dacă virusul a rămas în corp
„Nu există purtător sănătos de virus gripal. Și nu facem teste să verificăm dacă „a rămas” virusul în corpul copilului după vindecare”, susține specialistul.
9. Căutăm tratamentul potrivit acasă sau la spital
„Nu intrăm în panică din cauză că nu am găsit Tamiflu din proprie inițiativă pentru autotratament la domiciliu. Doar pentru că bănuim că avem gripă. În spital pentru pacienții cu gripă medie/severă există medicația adecvată”, precizează medicul pediatru.
10. Suplimentele pentru imunitate sunt ineficiente pentru bolnavii de gripă
„Diversele suplimente de „imunitate” promovate asiduu pe toate canalele radio-TV în aceste zile au efect ZERO BARAT ABSOLUT pentru cazurile de gripă. Dacă e gripă ușoară (cum sunt aproape toate formele de boală observate recent), se va vindeca fără niciuna din doctoriile „miraculoase”. Dacă e gripă severă, se tratează în spital”, a scris Mihai Craiu, în ianuarie 2019.
Citește și:
De la ce temperatură vorbim de febră la copii? Răspunsul pediatrului Mihai Craiu
Nu-ți mai fie frică de tantrumuri! Abordarea contraintuitivă care face minuni. 5 motive de ce funcționează atât de bine
Cum să crești un copil inteligent. 7 sfaturi de la cofondatorul Sony, japonezul Masaru Ibuka
Sursa foto: Captură video YouTube
