Inteligența verbală este în scădere la generațiile actuale de copii, care sunt stimulați mult vizual, prin intermediul ecranelor, avertizează consultantul educațional Oana Moraru.
Ea ne prezintă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cum arată scăderea inteligenței verbale la copiii de diferite vârste, în perioada preșcolară și școlară. De asemenea, propune câteva soluții pentru a crește inteligența verbală a copiilor.
Oana Moraru este pedagog cu o experiență de predare de peste 30 de ani și autoare de carte. De asemenea, a fondat sistemul privat de educație Helikon, fiind implicată constant în procesul educațional atât la clasă, cât și în tabere școlare.
Ce este inteligența verbală
Specialista subliniază importanța inteligenței verbale: „Inteligența verbală este cel mai important predictor al inteligenței generale. Ea se referă, în principiu, la capacitatea noastră de a înțelege concepte exprimate în cuvinte. IQ-ul verbal influențează hotărâtor calitatea atenției, capacitatea minții de a rezolva probleme, memoria procedurală și nivelul de abstractizare pe care mintea îl poate atinge.”
Potrivit acesteia, „inteligența verbală se și moștenește. Dar are și o incredibilă fereastră de creștere, mai ales în intervalul 0-2 ani, și încă foarte generoasă – între 2 și 6 ani.”
Citește și:
Cele 8 fraze care trebuie să dispară din vocabularul copilului tău
Oana Moraru spune cum să creștem copii apți pentru „lumea asta nebună”, dispuși să se ridice repede de jos
Din ce cauză scade inteligența verbală a copiilor din generațiile de astăzi
Potrivit Oanei Moraru, scăderea inteligenței verbale a copiilor de astăzi se datorează pe de o parte suprastimulării vizuale a ecranelor, iar pe de altă parte modului defectuos în care comunică părinții:
„Inteligența verbală este din ce în ce mai mică la generațiile de astăzi de copii și pentru că această fereastră de oportunitate este bombardată, mai degrabă, de stimuli vizuali. Copilul mic crește înconjurat de tablete și de telefoane, de reclame luminoase, de panouri stradale supradimensionate, de jucării supercolorate, de pauze de reclamă la tv, gândite special să fure privirea și să deturneze atenția. Crește lângă părinți ocupați, grăbiți, care utilizează mai degrabă limbaj pragmatic-administrativ, comunicând adesea LA copil, și rar CU copilul.”
Care sunt condițiile propice dezvoltării inteligenței verbale
Pentru ca inteligența verbală să se dezvolte, „mintea trebuie să facă un efort dincolo de imagine sau împreună cu imaginea”, afirmă consultantul educațional.
Acest lucru nu se întâmplă, însă, dacă celor mici li se oferă jocuri pe telefon sau tabletă. Potrivit specialistei citate, „în intervalul 0-5 ani, numărul de frame-uri pe secundă administrate de un joc la tabletă sau pe telefon programează creierul să simtă satisfacție și să aloce atenție numai pe frecvența înaltă a acelui tip de stimul. Încă din primele zile de viață, creierul face o ierarhie a plăcerilor, căutând să repete experiențele hipnotice, împlinitoare fără efort, fascinante fără consum de energie.”
În aceste condiții, continuă aceasta, „școala n-are nicio șansă cu un copil ale cărui ierarhii s-au stabilizat deja cu vârful satisfacției dat de tabletă.”
Dacă dorești să afli mai multe despre impactul ecranelor asupra copiilor și despre cum stabilim limite sănătoase, te invit să te alături Grupului de Facebook dedicat:
“Copiii și ecranele”
Citește și:
Cum se construiește motivația școlară, pe vârste. Sfaturi de la Oana Moraru
16 greșeli ale părinților care scad motivația școlară a copiilor
Oana Moraru face o comparație între educația de acum 4 decenii și cea de astăzi: „Acum 40 de ani, învățătorii încă își mai dedicau ore întregi observării și descrierii orale a unei plante sau a unui animal familiar copilului. Un elev de clasa a II-a știa să enumere, în ordine, părțile componente ale unei plante de grădină și să le descrie alcătuirea și funcția. Putea să compare, apoi, două animale, după aceeași schemă ordonată a alcătuirii lor. Elevul de astăzi cară în ghiozdan și manuale, și auxiliare, și enciclopedii, și alte caiete-tip, dar, dacă îl rogi să redacteze două propoziții prin care să exprime asemănări și deosebiri între două obiecte oarecare, are mari dificultăți în ordonarea ideilor și în identificarea a cel puțin 3-4 adjective relevante.”
Cum se manifestă inteligența verbală scăzută la elevi
În clasa a III-a
„Mulți copii de clasă a III-a încă ”mănâncă” litere la scriere pentru că învățătorii de astăzi sunt extrem de puțin puși la punct cu tehnica autodictării pe silabe a cuvintelor și cu cele pentru dezvoltarea auzului fonematic; cei mai mulți se pun direct pe treabă de tip ”hai să mai facem o fișă”, spune pedagogul Oana Moraru.
În clasa a IV-a
Conform acesteia, „mare parte a compunerilor de clasă a IV-a sunt incredibil de stângace pentru că majoritatea elevilor nu au trecut prin etapa orală de povestire, repovestire, formulare de idei principale, citire pe roluri a textelor – adică prin procesul conștient dirijat de profesor pentru dezvoltarea capacității de exprimare orală”.
În clasele a V-a și a VI-a
În ceea ce privește această categorie de vârstă, Oana Moraru spune că „peste 3 sferturi din elevii de clasa a V-a și a VI-a au încă dificultăți reale de scriere a unor cuvinte simple sau a ortogramelor de bază, pentru că procesul de automatizare a scrierii a fost forțat în clasele mici cu exerciții de completare pe linie punctată din tot felul de caiete auxiliare; toate în detrimentul clasicelor transcrieri, copieri și dictări”.
Citește și:
Prea multă școală și prea puțină joacă, o cauză a depresiei la copii și adolescenți (Studiu)
Copilul nu citește? 10 idei simple pentru a educa dragostea de carte
Cum s-a ajuns aici
Oana Moraru explică și cum s-a ajuns la aceste rezultate care pot fi observate în sălile de clasă.
1. În clasa I-a și a II-a nu se dezvoltă câmpul vizual pe texte mici
Potrivit acesteia, „peste jumătate din elevii de gimnaziu din mediile urbane pretențioase citesc încă sacadat, obosesc, respiră greu printre rânduri – și pentru că mare parte din clasele I și a II-a nu asigură dezvoltarea câmpului vizual pe texte mici și nepretențioase; toată lumea se așteaptă deja ca elevul mic să aibă liste cu lecturi obligatorii.”
2. Lucrul pe fișe duce la ratarea oportunității pentru dezvoltarea limbajului și integrarea reflexelor
„Introducerea exagerată a sistemului de lucru pe fișe și pe caiete-tip încă de la grădiniță a dus la ratarea ferestrei de oportunitate pe care natura o deschide pentru dezvoltarea limbajului și pentru integrarea reflexelor– absolut decisivă pentru evoluția intelectuală de mai târziu a copilului”, subliniază consultantul educațional.
Citește și:
Ajută-l de mic să scrie corect. 10 activități distractive pentru învățarea gramaticii
9 diferențe dintre laude și încurajări. Ce îi spunem copilului pentru a-i crește încrederea în sine
3. Lucrul suplimentar pe caiete-tip și diminuarea timpului pentru comunicare scad dezvoltarea vorbirii
Iată ce mai relatează Oana Moraru: „La clasele primare, introducerea nevoii de a lucra suplimentar și accelerat pe caiete-tip a scăzut nivelul de dezvoltare a vorbirii, odată cu diminuarea timpului pentru comunicare orală în clasă, pentru atât de necesarele audiții de poveste, repovestire, dramatizare etc. Pentru că acestea nu se pot cuantifica în hârtie, adică în numărul de pagini care pot arăta impresionant ca reper pentru munca asiduă a elevului, activitățile cu adevărat stimulative pentru gândirea analitică au devenit din ce în ce mai trecute cu vederea, până la dispariția lor aproape integrală.”
Ce mai putem face?
Iată răspunsurile Oanei Moraru la această întrebare, ce pot servi drept sugestii pentru părinți și dascăli:
- De evitat complet jocul pe telefon și pe tabletă până la 5 ani, când centrul atenției și limbajul trebuie forțate, modelate, provocate, nu adormite sau amețite de superstimuli
- De sprijinit educatoarele și învățătoarele care lucrează mult oral, fără fișe, doar pentru stimularea gândirii verbale
- De citit copiilor încă din prima lună de viață
Citește și:
Ce să faci și ce să nu faci pentru a-ți motiva copilul să-i placă să citească
Oana Moraru prezintă 6 tipuri de părinți, în funcție de implicarea în parcursul școlar al copilului. În care dintre ele te regăsești?
„De ce numai pe-al meu îl necăjesc colegii?” 5 soluții de la Oana Moraru pentru a ajuta copiii să pună limite
Recomandări de cărți de la Oana Moraru pentru dezvoltarea inteligenței verbale
La final, consultantul educațional face câteva recomandări de cărți pentru părinți, educatori și copii care contribuie la dezvoltarea inteligenței verbale.
Pachet 3 cărți de Olina Ortiz pentru intervalul 0-3 ani: „Omulețul Țoc-Țoc”, „Somn ușor! Somn ușor” și „Mărul norocos”
Pentru cei mici, trei povestioare cu rime și ilustrații minunate: în „Omulețul Țoc-Țoc” este vorba de un copilaș care vrea să știe tot ce e în jur și să cuprindă în brațe întreaga lume, lucrurile și ființele din jur, pe mama, pe bunica. „Somn ușor! Somn ușor” este o poveste de noapte bună, pentru adormit lin și vise frumoase. Iar în „Mărul norocos”, o mulțime de peripeții îl așteaptă pe mărul roșu în căutarea băiețelului căruia îi este destinat. Pentru părinți sau educatori, poveștile sunt însoțite de idei de jocuri și activități de la Oana Moraru.
„Copilul tău scrie” de Oana Moraru
În anii de școală, exercițiile de scriere sunt printre cele mai eficiente mecanisme de dezvoltare a gândirii, cu antrenarea etajelor ei, de la recunoaștere și memorare la ordonare, clasificare, analiză, sinteză și creație. Abilitatea copiilor de a scrie text devine o competență fundamentală pentru viitorul lor. Dar uneori copiii, indiferent de nivelul de inteligență sau de competență în alte arii ale dezvoltării, se confruntă cu dificultăți sau neplăcere în privința scrisului. Cum pot fi sprijiniți acești copii la școală? Ce pot face părinții acasă, încă din primii ani de viață ai copilului lor, pentru a-i dezvolta inteligența emoțională, imaginația și creativitatea, pentru a-i cultiva reziliența și determinarea?
În cartea aceasta, Oana Moraru le propune părinților și profesorilor informații și soluții practice despre cele mai eficiente metode de învățare a scrisului. Ultimul capitol este povestea fetiței Oanei, de la naștere la anii studenției, cu exemple inedite despre cum scrisul a propulsat-o pe o linie școlară de succes.
„Copilul tău citește” de Oana Moraru
„Caiet pentru înțelegerea în adâncime a textului” de Oana Moraru și Olina Ortiz
Acest caiet le oferă copiilor între 8 și 12 ani șansa de a deveni cititori competenți și entuziaști. Textele propuse sunt potrivite timpurilor noastre și preferințelor copilului de astăzi: se citesc repede, au elemente surprinzătoare și antrenante. Sunt texte noi, proaspete, capabile să provoace gândirea, fără a-l obosi sau plictisi pe copil. Întrebările de pe marginea lor se repetă de-a lungul caietului, cu exersarea sistematică a 10 mari competențe specific citit-scrisului de nota zece.
Caietul are trei secțiuni – pentru nivelul de începător, intermediar și avansat. Pentru fiecare dintre aceste trei secțiuni sunt propuse cerințe de lucru care avansează odată cu vârsta și competențele elevului.
Ele sunt concepute pentru a dezvolta următoarele abilități: capacitatea de a formula ideea principală și de a surprinde detalii semnificative, înțelegerea contextuală a sensurilor noi;
Identificarea asemănărilor și a deosebirilor, capacitatea de a face deducții logice; capacitatea de a face predicții logice, capacitatea de a face diferența între fapte și opinii, alcătuirea unui rezumat, înțelegerea limbajului expresiv – a figurilor de stil, capacitatea de a formula concluzii, capacitatea de a formula o opinie personală pe marginea textului.
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
Sursa foto: Captură video ZUnivers Podcasts
