Cum oprim ecranele fără dramă. Sfaturi de la psihologul canadian Dr. Vanessa Lapointe

Timpul în exces petrecut de copii în fața ecranelor reprezintă o mare provocare pentru mulți părinți. Din păcate, în multe familii lucrurile au degenerat într-atât încât copiii au ajuns dependenți de jocuri video sau de rețelele de socializare pe care le accesează de pe telefon.

Ce e de făcut? Cum putem să oprim ecranele fără prea mult scandal din partea copiilor? Este o întrebare pe care o au în minte numeroși părinți și la care răspunde

Dr. Vanessa Lapointe, psiholog cu o experiență de 15 ani în lucrul cu copiii și familiile, fondatoare și directorul unei clinici de dezvoltare a copilului în Vancouver, Canada.

Ea a vorbit despre acest subiect într-o sesiune video gratuită, în cadrul „Empowered Parents Summit”, care se desfășoară online în aceste zile.

Citește și:

Regula de aur pentru limitarea timpului copilului la ecrane, de la Patrick Ney, specialist în neurodezvoltare

Dr. Shefali Tsabary: “Să fii un părinte bun înseamnă să-l înveți pe copil să gândească singur”

Cum ajung copiii dependenți de ecrane

Potrivit Dr. Vanessa Lapointe, cea mai mare nevoie a noastră este de conectare umană. Iar ecranele au pătruns în viețile noastre ca niște furnizori de conexiune aflați mereu la îndemână. Totuși, conexiunea prin intermediul ecranelor nu este cu adevărat hrănitoare pentru suflet, avertizează ea.

Conform acesteia, atunci când părinții petrec mult timp în fața ecranelor, copiii le modelează comportamentul și fac și ei același lucru.

Cu toate acestea, și mulți părinți care nu petrec mult timp la ecrane se confruntă cu problema dependenței copiilor de ecrane sau a timpului în exces petrecut de aceștia pe telefon, tabletă sau la calculator.

Iată cum explică acest fenomen Dr. Vanessa Lapointe: “Având în vedere această nevoie inerentă pe care o avem cu toții ca ființe umane, copiii noștri sunt la fel ca noi: atunci când găsesc o sursă pregătită și disponibilă, chiar dacă este doar la un nivel superficial și nu ne satisface cu adevărat nevoia, se îndreaptă către ea. Și le este greu să renunțe la ea, cu atât mai mult cu cât creierul lor în dezvoltare este atât de adaptabil și deschis”.

Citește și:

Dr. Lawrence J. Cohen: Cele două limbaje care ne ajută să construim o legătură strânsă cu copiii

Ce cuvinte să-i spui copilului tău pentru a deveni un adult încrezător și puternic

Ce fac părinții ai căror copii respectă limitele privind ecranele

Întrebată ce fac părinții ai căror copii au timpul de ecrane limitat, psihologul canadian spune că soluția rezidă în “cum stabilești cultura în familia ta”. Ea amintește de abordarea prezentată de Gordon Neufeld și Gabor Maté în cartea lor “Păstrează-ți copiii aproape”, conform căreia “părinții trebuie să conteze mai mult decât prietenii”.

Așadar, argumentul “Toți prietenii mei fac asta, doar vreau să fiu inclus în grup! Te rog, lasă-mă să fiu ca ceilalți!” nu este suficient de bun pentru a le permite copiilor să nu respecte limitele sănătoase în privința ecranelor.

Dr. Vanessa Lapointe spune că este important ca părinții să-și păstreze poziția de autoritate și de ghid pentru copiii lor:

“În loc să ne luptăm împotriva acestui lucru, care este mai degrabă un simptom, vrem să ne uităm la chestiunea rădăcină. Și aceasta este că, în calitate de părinți, e nevoie să ne poziționăm de la bun început ca Steaua Nordului pentru copiii noștri, ca persoana căreia ei se simt în siguranță să i se adreseze, ca persoana la care sunt înclinați să se uite atunci când își iau reperele, când fac diferența dintre normal și anormal, că noi suntem cei care dăm tonul pentru aceste lucruri în casele și familiile noastre. Și nu ne uităm la copiii noștri să ne spună cum să dăm tonul.”

Citește și:

Oana Moraru: Inteligența verbală e din ce în ce mai mică la copiii de astăzi. Cresc înconjurați de tablete și telefoane

Parentingul anti-dopamină. 5 soluții care reduc nevoia copilului de ecrane și de dulciuri

Potrivit psihologului canadian, “atunci când conectarea se află la un nivel înalt, rezistența este scăzută. Dar, dacă este invers, conectarea este scăzută și rezistența ridicată”.

Așa că, explică aceasta, “dacă vrei ca odrasla ta să facă ce îi ceri, să-și ia răspunsurile de la tine referitor la cum se fac lucrurile în viață, e nevoie să te concentrezi, din prima zi, – deși nu e niciodată prea târziu, doar este mai ușor dacă o faci din prima zi, – pe conectare”.

Cea mai mare greșeală pe care o fac părinții când copiii lor devin dependenți de ecrane

Potrivit specialistei citate, cea mai mare greșeală pe care o fac părinții când se confruntă cu dependența copiilor lor de ecrane este că “încep să aplice forța, sau ceea ce numim tehnica pedepsei, în loc să aplice conectarea. Astfel, dacă încerci să folosești relația împotriva copilului tău, cu scopul de a-i securiza comportamentul legat de orice subiect, inclusiv ecranele și expunerea la ecrane, atunci vei avea necazuri.”

Citește și:

Cum să corectăm corect copilul. 8 greșeli pe care le fac părinții când copiii greșesc

Autismul virtual: copii cu simptome de autism după ce au stat la ecrane

Dr. Vanessa Lapointe enumeră câteva moduri în care părinții manifestă forța:

  • Orice presupune “consecințe” în sensul de pedepse
  • Orice presupune o deconectare: time-out, trimiterea copilului în camera lui, interdicția de a ieși afară
  • Luarea anumitor privilegii
  • Folosirea unui sistem de recompense

Totuși, aceste soluții funcționează, cel puțin pe termen scurt. Iată de ce: “Dacă disecăm aceste lucruri, vom descoperi că ele “funcționează”, deoarece se folosesc de nevoia copilului de a primi aprobarea noastră și conectarea cu noi, dar o folosesc împotriva copilului, cu scopul de a obține un anumit comportament de la el. Și atunci când mergi într-o direcție cu forța, va fi o forță de reacție drept răspuns”.

În acest context, alternativa este de a elimina forța și de a aborda problema din perspectiva puterii pe care ne-o dă relația de conectare cu copilul:

Dar, dacă poți veni cu puterea născută din conectarea pe care o ai cu copilul, puterea născută din realitatea faptului că tu ești sprijinul copilului tău, poate că nu mereu îi plac îndrumările tale, dar el se bazează pe tine și, în concluzie, dorește să facă ce îi spui. Aceasta este puterea pe care o căutăm cu toții atunci când vine vorba de parenting și aduce moduri mult mai pozitive de a depăși provocările legate de ecrane”, explică psihologul canadian.

Potrivit acesteia, “regula este: conectează-te înainte de a direcționa”. Astfel, conectarea elimină contra-voința pe care o manifestă copiii atunci când nu se simt conectați cu părinții lor.

Citește și:

Risc crescut de suicid pentru adolescentele care petrec mult timp pe rețelele de socializare (Studiu)

Cum le dăm „disconnect” copiilor fără să vrem. Ajută-l pe copil să-și încarce bateriile [VIDEO]

Strategia de a opri ecranele fără scandal

Potrivit Dr. Vanessa Lapointe, odată stabilită limita, este nevoie să-i amintim copilului cu 5 minute înainte că timpul urmează să expire. Apoi, cu un minut înainte.

Ce facem în cazul în care copilul nu și-a terminat nivelul din joc și mai cere 5 minute, și încă 5 minute, și alte 5 minute?

În asemenea situații, potrivit specialistei citate, “este rezonabil” să-i mai lăsăm timp pentru a-și încheia jocul, însă nu mai mult de 15 minute. În caz contrar, va fi nevoie să închidă cu riscul de a pierde tot progresul de la nivelul respectiv din jocul video.

Probabil că se vor întâmpla și asemenea situații și este în regulă. Este în regulă copilul să se simtă supărat după ce închide jocul.

“Treaba noastră în calitate de părinți nu este să ne vedem copiii fericiți de fiecare dată și deschiși să primească îndrumarea noastră. Treaba noastră este să fim acea prezență puternică, stabilă, fermă, însă în același timp blândă în viața lor, astfel încât ei să poată să meargă în această călătorie pe un drum relativ drept”, subliniază psihologul citat.

Citește și:

“Dacă nu faci ce îți cer, îți iau telefonul!” 6 motive pentru care să NU folosești ecranele pentru a pedepsi copilul

7 soluții pentru a ține copiii mici departe de ecrane

Disciplina nu are legătură cu comportamentul copilului, ci cu maturitatea părintelui

Conform Dr. Vanessa Lapointe, “disciplina are foarte puțin de-a face cu comportamentul copilului, deoarece copiii sunt programați să împingă limitele, să pună lucrurile la îndoială, să fie curioși și, în anumite momente, aceste lucruri se vor manifesta în momente în care copii vor contrazice, vor reacționa, vor fi explozivi. Asta trebuie să facă un copil. Treaba noastră în calitate de părinți este să ne asigurăm că noi suntem adulții în această situație și că nu avem comportament copilăresc în modul în care le răspundem copiilor noștri”.

În aceste condiții, direcția în care specialista canadiană îi invită pe părinți să privească atunci când copiii lor au comportamente nepotrivite este să încheie propriul proces de maturizare emoțională, astfel încât să poată fi prezenți în procesul de creștere și maturizare al copiilor lor.

Citește și:

Ziua mondială fără telefon. Top 5 activități pentru care copilul va lăsa ecranele deoparte

De ce să nu folosești telefonul pentru a liniști copilul mic. Riscurile sunt mai mari pentru băieți

 

Parenting 2.0 susține cu tărie necesitatea limitării consumului de ecrane în rândul copiilor, pentru a evita problemele de dezvoltare și pentru a crește copii echilibrați și sănătoși fizic și psiho-emoțional.

Dacă dorești să afli mai multe informații de la specialiști despre efectele ecranelor asupra copiilor și despre cum să punem limite sănătoase, te invit să te alături grupului nostru de Facebook dedicat, unde poți accesa gratuit materialele (articole și webinarii cu psihologi, logoped, directoarea Agenției Naționale Antidrog) din cadrul campaniei de conștientizare “Copiii și ecranele. Cum să creștem copiii sănătoși și echilibrați în era tehnologiei”:

Grupul de Facebook “Copiii și ecranele”

 

La final, pentru inspirație, poți răsfoi în librăriile online câteva cărți din care mai poți găsi inspirație și motivație pentru limitarea ecranelor copilului:

„7 zile fără ecrane”

Cartea conține idei practice de activități și jocuri pentru întreaga familie, utile atunci când doriți să găsiți alternative la jocurile pe calculator, smartphone-uri, videoclipurile de pe YouTube, la filme si seriale TV. Sunt incluse și diverse ponturi pentru ca ziua să înceapa bine, precum și sfaturi demne de luat în seamă (și de reținut) pe parcursul unei zile aglomerate.

Fiecare pagină îți propune modalități de a reduce folosirea dispozitivelor electronice și de a mari timpul de socializare. Cartea este împărțită în capitole reprezentând cele 7 zile ale săptămânii, fiecare dintre ele cu sfaturi pentru ca ziua să înceapă bine, o serie de sugestii de activități, jocuri și povești, rime și ilustrații, cântece sau pagini dupa formatul „caută și găsește imaginea”, toate potrivite pentru lectura cu voce tare sau pentru a fi realizate în familie.

 

 

„Copiii în fața ecranelor. Cum îi protejăm” de Anne-Lise Ducanda

Impactul ecranelor asupra copiilor a devenit o problemă care nu mai poate fi pusă la îndoială, dând naștere tot mai multor întrebări și îngrijorări în rândul părinților.

Ecranele oferă plăcere fără a ne solicita vreun efort și creează o puternică dependență. În consecință, părinții, nepregătiți să-și crească și să-și educe copiii într-o lume digitală, se simt adeseori dezorientați și caută sprijin din partea psihoterapeuților sau a cărților de specialitate.

După ce a lansat un semnal de alarmă pe internet, prin realizarea unui video despre supraexpunerea copiilor la ecrane (430k vizualizări), Dr. Ducanda și-a dorit, prin publicarea acestei cărți, să contribuie la conștientizarea pericolului pe care îl reprezintă acest aspect.

 

 

„Copiii și ecranele luminoase” de Nicholas Kardaras

Dr. Nicholas Kardaras este specialist în dependență cu reputație internaționalâ. Interesat de noile fenomene culturale care își fac loc cu destul de multă perfidie în viața contemporană, a cercetat în ultimii ani posibilele efecte ale „revoluției tehnologice” din ultimele decenii. Rezultatele sunt în același timp uimitoare și grăitoare pentru toți părinții care cred că sunt foarte grijulii, atunci când le pun copiilor la dispoziție foarte devreme tehnologia modernă. Dincolo de corul vocilor care încurajează această atitudine, estompate de publicitatea interesată a producătorilor de jocuri și spații virtuale, tot mai multe cercetări scot la iveală efectele negative ale interacțiunii timpurii cu ecranele.

„Copiii și ecranele luminoase” ar trebui să fie un semnal de alarmă – și totodată un ghid de îngrijire corectă a copilului – pentru orice părinte responsabil. Cu multă răbdare și experiență, autorul explică în detaliu paleta de afecțiuni cărora copiii le pot cădea victime, oferind totodată argumentele și soluțiile care îi pot ajuta pe părinți să intervină la timp.

 

 

„Vraja ecranelor. Ema și Eric regăsesc placul de joc” de Ioana Chicet-Macoveiciuc

Această carte se adresează copiilor de peste 3 ani pe care îi invită să descopere cum familia Pofticioșilor regăsește plăcerea de a se juca.

Ema și Eric, micii eroi ai cărților scrise de Prințesa Urbană, dezvăluie momentele prin care trece micul Eric din cauza ecranelor.

Din pricina pandemiei și după multe ore de grădiniță online, Eric descoperă ceva care-i place chiar mai mult decât șnițelul, pastele cu sos și pizza caldă la un loc: ECRANUL, de care Eric nu se mai poate desprinde. Se pare că există două tratamente eficiente…

 

 

Sursa foto: Captură video Empowered Parents Summit

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp:

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

INTRĂ ÎN COMUNITATE

121,266FaniÎmi place
295CititoriConectați-vă
0AbonațiAbonați-vă

Ultimele articole