Când eram copil, bunicul meu m-a învățat că, atunci când nu știu sensul unui cuvânt, să-l caut în dicționar.
Apoi, mult mai târziu, am auzit proverbul „Dă-i omului un pește și va avea de mâncare o zi. Învață-l cum să pescuiască și va avea de mâncare toată viața”.
Ce înseamnă asta din perspectiva unui părinte? Înseamnă un lucru crucial pentru viitorul copiilor lui: să-i educe astfel încât aceștia să aibă instrumentele necesare ca să-și poată rezolva problemele și să poată depăși provocările vieții pe cont propriu, fără prea mult ajutor din exterior. Altfel spus, să educe copii independenți.
În acest context, ai putea spune: „Teoria sună bine. Însă, ce anume pot face în mod concret, în viața de zi cu zi, pentru a-mi învăța copilul să fie mai independent? Care sunt soluțiile?”
Citește și:
„11 lucruri pe care aș vrea ca toți părinții să le știe”. Sfaturi de viață de la un pediatru celebru
Copilul are emoții și nu poate vorbi în public? 12 sfaturi pentru a-l ajuta să rezolve problema
Cu siguranță, soluția nu este să-l lași pe copil să plângă fără să te duci la el și să-l liniștești și fără să-i arăți iubirea, sperând că așa învață să fie mai puternic și mai independent.
Dimpotrivă, dacă ne dorim ca fiul sau fiica noastră să devină independentă și autonomă, este esențial să-i oferim, mai ales în primii ani de viață, iubire necondiționată, conectare, acceptare, siguranță fizică și emoțională, pentru a construi un atașament securizant. Menționez acest lucru deoarece, în societatea modernă, pentru mulți părinți independența a devenit mai importantă decât relația și atașamentul (detalii, în acest articol).
Totuși, există câteva obiceiuri pe care le au în comun părinții copiilor cu un grad de independență mai mare decât alții, cu respectarea nevoii de atașament ale copiilor:
1. Împreună cu copilul, nu în locul lui
Părinții copiilor independenți fac un pas în spate și sunt alături de copil pentru a-l ghida să găsească singur soluțiile la problemele cu care se confruntă sau pentru a rezolva problema împreună cu el, însă în niciun caz nu în locul lui.
Desigur, ne adaptăm acțiunile în funcție de vârsta copilului, implicându-l în rezolvarea problemelor care îl privesc sau pe care le-a provocat. Făcând lucrurile împreună cu noi, cel mic învață să le facă singur.
Citește și:
Când copilul vorbește urât. Cum să-l ajuți să-și gestioneze emoțiile
7 sfaturi pentru părinții care vor un copil fericit la școală și acasă
2. Mai degrabă întrebări decât indicații
Părinții copiilor independenți pun întrebări cel puțin la fel de des pe cât oferă răspunsuri. Punându-le copiilor întrebări referitoare la esența problemei, îl înveți să exploreze, să caute soluții, în loc să se streseze și să aștepte soluții din exterior.
Iată câteva întrebări care te-ar putea ajuta să-ți stimulezi copilul să caute soluții:
- În opinia ta, ce anume nu este așa cum ți-ai dori?
- Ce îți dorești să obții?
- Ce poți (putem) face pentru a schimba situația?
- Ce poți îmbunătăți la ideea/lucrarea ta?
- După părerea ta, care sunt motivele pentru care această persoană a procedat așa?
- Ești de acord cu evaluarea acestei persoane? De ce?
- Cum ți se pare această decizie?
- Ce te-a împiedicat să faci acest lucru?
- Ce învățăminte poți trage pentru a evita această problemă pe viitor?
- Cum vei proceda pe viitor într-o situație similară?
De ce sunt importante întrebările? Deoarece răspunsurile pe care omul și le găsește singur, bazându-se pe sentimentele sale și pe propria sa experiență, sunt întotdeauna mai potrivite și mai înțelepte decât judecățile de valoare care îi sunt impuse de alte persoane. Punându-i întrebări, îl înveți pe copil să gândească într-un mod constructiv, orientat către găsirea unor soluții.
Citește și:
Coaching emoțional în parenting. Psihologul Gáspár György prezintă o soluție eficientă din 5 pași
Vrei să ai mai multă răbdare cu copilul? 5 întrebări ca să descoperi tiparul emoțional care menține furia
3. Jocuri în loc de critică
Părinții copiilor independenți știu cum să transforme remarcile critice într-un joc distractiv. Când copilul face o greșeală, numeroși părinți au că reacție imediată critica, supărarea sau cearta. Aceste manifestări sunt destul de greu de suportat pentru copii, deoarece trezesc frustrare, copilul intră în defensivă și încearcă să se apere cum poate.
Există, însă, o soluție mai eficientă, și anume să meditezi cu copilul despre situația dificilă creată citind o carte, o povestire sau creând un joc cu jucăriile preferate în care să prezinți respectiva situație. Astfel, îi propui copilului să analizeze toate aspectele problemei și să găsească o soluție separând problema de persoana copilului cu ajutorul unei povești inventate.
4. Oportunitatea de a învăța din propriile greșeli
Părinții copiilor independenți le permit să învețe din propriile greșeli și nu îi feresc cu orice preț de consecințele negative ale acțiunilor lor. Pe parcursul vieții, copilul se va confrunta cu diferite situații pe care trebuie să știe cum să le gestioneze.
De aceea, este important să ne ajutăm copiii să-și dezvolte intuiția, răbdarea și gândirea încă din copilărie, cât timp suntem lângă ei. Fiecare om învață cel mai bine din propriile experiențe, confruntându-se pe pielea lor cu consecințele propriilor acțiuni.
Citește și:
Sărbătorește greșelile copilului tău. Dr. Shefali Tsabary spune cum să abordăm constructiv greșeala
Copilul greșește și criticile nu ajută? Cu ce să înlocuiești critica pentru a-i schimba comportamentul
5. Orientare către soluții
Părinții copiilor independenți au răbdare când vine vorba de eșecurile copiilor. Pentru ca cei mici să învețe să găsească propriile soluții, ieșite din tipare, este important să-i ferim de judecățile inutile.
E important să-i transmitem copilului de mic că este normal să greșești în timp ce încerci ceva nou sau dorești să creezi ceva nou. În mod concret, este nevoie ca părinții să-și reorienteze atenția dinspre greșeli și neajunsuri către posibilitatea găsirii unor soluții noi și mai eficiente.
6. Asumarea treptată de responsabilități
Părinții copiilor independenți se dau treptat la o parte și renunță să participe la rezolvarea problemelor copiilor lor, permițându-le acestora să-și asume tot mai multe responsabilități.
Copiii sunt capabili să găsească cel mai bun traseu, să-și aleagă meniul sau hainele cu care să se îmbrace. Atunci când le încredințăm o sarcină, ei învață să facă alegeri și acționeze din proprie inițiativă, ceea ce le construiește încrederea în ei înșiși. Simțul responsabilității, capacitatea de comunicare și de colaborare, spiritul activ și cel de lider se formează în copilărie.
Citește și:
Control vs. autonomie. Cum să educăm un copil responsabil și de încredere
Copilul face lucrurile importante doar când e forțat? 8 idei care te vor ajuta să educi un copil responsabil și motivat
9 alternative la pedepse care chiar funcționează. Cum corectăm greșelile copilului prin metode pozitive [VIDEO]
Dorești să îți ajuți într-un mod eficient și empatic copilul/copiii să-și calmeze emoțiile dificile? Te invit să descarci un scurt ghid pdf de o pagină abonându-te la newsletterul nostru:
Sursa foto: Polesie Toys, Pexels
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
