Petronela Rotar explică ce înseamnă analfabetism emoțional. Cum ne controlăm emoțiile?

Cum ne controlăm emoțiile și ce este analfabetismul emoțional? Este o întrebare pe care psihologul Petronela Rotar a primit-o, în multe moduri diferite, printre care cum facem să nu le mai simțim, de la elevii care au participat recent la festivalul pentru tineri Perspective, organizat la Câmpulung Muscel.

Petronela Rotar este psiholog, psihoterapeut în formare, autoare de cărți și facilitatoare de tabere de dezvoltare personală.

„Eu sînt un mare fan al generației noi, le-am spus-o și lor acolo (cîțiva mi-au mărturisit ulterior că sînt primul adult care le-a zis așa ceva), îi admir nespus pentru inteligența lor emoțională, pentru capacitatea lor de a nu mai înghiți pe nemestecate tot ce le livrează societatea, de a spune nu-uri sănătoase și a de a vrea să facă lucrurile altfel decît le-am făcut noi. Mi-au pus multe întrebări și o să las aici cîteva dintre ele și răspunsurile mele, în speranța că vor ajuta niște tineri (și niște părinți de adolescenți și viitori adolescenți), fiindcă la final am avut niște întîlniri foarte emoționante cu cîțiva dintre ei, care au venit cu lacrimi în ochi să îmi spună cît de mult îi doare că părinții lor nu îi acceptă, nu îi înțeleg, nu îi plac, nu se străduiesc să îi cunoască. Și cît de important a fost pentru ei mesajul meu”, a scris Petronela Rotar, într-o postare pe pagina de Facebook.

Citește și:

Psiholog Petronela Rotar: În lipsa acestor ingrediente, sistemul nervos al copilului rămâne blocat în modul „supraviețuire”

Autoreglarea copiilor este un mit. Cum ajunge un copil să-și autoregleze emoțiile și comportamentele

Copiii care au un mediu sănătos de creștere nu ajung să-și dorească să nu simtă emoțiile

Așadar, cum ne controlăm emoțiile? Iată ce spune Petronela Rotar:

„Încercarea de a nu ne mai simți emoțiile, de a le “controla”, se aseamănă, așa cum ne spune foarte frumos Gabor Mate, cu încercarea de a ține sub apă o minge de plajă umflată cu aer. E nevoie de foarte mult efort să facem asta, care ne sleiește, și de îndată ce slăbim presiunea, ele țîșnesc la suprafață cu repeziciune și forță mare. Pe termen lung, tot acest efort și toate aceste țîșniri vor avea consecințe serioase pentru relațiile noastre, sănătatea noastră, viața noastră în general.”

Potrivit psihologului, un copil care crește într-un mediu sănătos nu ajunge să vrea să nu simtă emoțiile:

„Acum, dacă acești copii (sau orice copil, noi înșine cînd am fost copii) ar fi avut un mediu sănătos de creștere, nu ar fi ajuns să își dorească să nu își mai simtă emoțiile. Ar fi avut părinți reglați emoțional care le-ar fi permis să își simtă emoțiile, oricare ar fi fost alea, le-ar fi numit, i-ar fi alfabetizat emoțional adică, indicîndu-le cum se numesc și cum se simt în corp emoțiile lor. Ce scop au. De ce apar. Care e mesajul lor.”

Citește și:

Psiholog Petronela Rotar: Dacă mama nu se conectează la copil și nu-i îndeplinește nevoile, cel mic învață că lumea e un loc înspăimîntător, în care nevoile sale nu contează

Ce înseamnă coreglarea în parenting. Cum să o aplici cu copilul pentru a-l ajuta să-și autoregleze emoțiile

În continuare, autoarea și psihologul Petronela Rotar oferă câteva exemple despre cum părinții le pot vorbi copiilor lor despre emoțiile dificile:

  • „Le-ar fi spus că frica e normală și sănătoasă, e prietenul nostru care vine și ne spune că trebuie să fim atenți, că e posibil să fie pericole acolo unde ne îndreptăm. Că furia are un mesaj foarte sănătos și ea, ne spune că am fost răniți sau că limitele noastre au fost încălcate.”
  • Le-ar fi spus „că tristețea (durerea) e normală și la fel de sănătoasă cînd pierdem ceva și că e bine să plîngem ca să o descărcăm.”
  • Le-ar fi spus „că dezgustul ne ferește de alte tipuri de pericole, de exemplu să mîncăm lucruri periculoase pentru organismul nostru.
  • Le-ar fi spus „că toate emoțiile sînt bune, chiar dacă unele se simt neplăcut, fiindcă toate au mesaje importante pentru noi și e important să învățăm să le ascultăm, să vedem ce au să ne spună, fiindcă toate ne vor binele și sînt prietenii noștri. Doar dacă le ignorăm ele vor deveni tot mai puternice și, pentru că ignorîndu-le pe ele ignorăm și mesajele lor, vor deveni tot mai puternice în încercarea lor de a ne spune ceva.”

Citește și:

Petronela Rotar: „Un copil parentificat e un copil orfan de părinți, din punct de vedere emoțional”

Modul sănătos de a exprima verbal emoțiile negative [VIDEO]

Analfabetism emoțional înseamnă să nu ne cunoaștem emoțiile

Potrivit specialistei citate, un mediu sănătos de creștere ajută copilul să se simtă în siguranță fiind el însuși, fără să fie nevoie să facă eforturi pentru a fi iubit și acceptat de părinți:

„Dacă acești copii ar fi avut un mediu sănătos de creștere s-ar fi simțit în siguranță să fie ei înșiși, fără a “munci” pentru iubire, pentru a fi acceptați și plăcuți de părinți, fără să încerce să se conformeze cu ceea ce credeau părinții că ar trebui să fie sau să facă. Am întrebat tinerii din grădina aceea unde ne aflăm cîți dintre ei au avut asta. A ridicat mîna unul singur, un copil de 7-8 ani.”

Analfabetism emoțional asta înseamnă: să nu ne cunoaștem emoțiile, să nu le știm numi, să nu știm cum se simt în corp și să nu avem capacitatea de a le simți fără să ne dorim să fugim de ele”, explică Petronela Rotar.

Citește și:

Cele 3 moduri în care oamenii își gestionează greșit emoțiile. Mecanismul renunțării la sentimente, de la David R. Hawkins

Gabor Maté: Psihologia de parenting din cultura noastră este anti-copil. Câteva sfaturi pentru părinți

Copiii încep să aibă capacitatea de autoreglare emoțională abia după vârsta de 12 ani

Psihologul subliniază că abia după vârsta de 12 ani copilul devine capabil de autoreglare emoțională, și asta doar dacă a fost coreglat, adică ajutat de un adult reglat emoțional:

„Copiii abia după 12 ani încep să aibă capacitatea (redusă și ea) de a se autoregla emoțional. Adică de a se autoliniști, de a se alina singuri cînd emoții puternice apar. Ei nu pot singuri și, dacă azi, la 16,17 ani nu o pot încă face, nu e vina lor. Eu cunosc mii de adulți care la 40-50-60 încă nu o fac. Iar asta se întîmplă dintr-un singur motiv: lipsa coreglării sănătoase în copilărie. Un copil care nu a fost coreglat, adică ajutat de un adult reglat emoțional el însuși (adică eveniment foarte rar la noi, în România) nu va putea învăța să se autoregleze. El are nevoie să “împrumute” sistemul nervos adult pentru a se liniști.”

Totuși, realitatea din România este, de multe ori, la polul opus, astfel că, „dacă adultul l-a trimis singur în cameră cînd a fost trist sau supărat sau furios sau i-a transmis că nu are voie să simtă asta, că e “urît cînd plînge”, că “doar fetițele plîng”, că “ îți dau eu motive să plîngi” etc, etc, sau chiar l-a pedepsit sau bătut în astfel de momente absolut normale de dereglare emoțională, copilul a învățat doar să se deconecteze de emoțiile lui, să îi fie frică de ele, să le suprime, să încerce să le ignore.”

Citește și:

Gabor Maté: Cele 2 gânduri traumatizante ale copilului mic când părintele nu-i satisface nevoile

Oana Moraru: Copilul trebuie să trăiască emoțiile negative

Ce e de făcut, în aceste condiții? Iată ce spune Petronela Rotar: „E nevoie să înceapă, într-un mediu sigur, să își dea voie să înceapă să le simtă pentru a deveni un adult sănătos și reglat.”

Focusul a fost pe cum să dresăm copiii pentru a ne face viața noastră de adulți mai ușoară

Conform acesteia, „Un lucru adesea ignorat și neînțeles pentru secole deja, în această societate traumatizantă în care focusul occidental a fost pe cum să dresăm copiii pentru a ne face viața noastră de adulți mai simplă și mai ușoară fiindcă copiii au multe nevoi și e greu, sacrificînd astfel binele emoțional pe termen lung al copiilor, a fost acela că nevoia de bază a omului (mamifer la bază), e conexiunea, atașamentul.”

În continuare, specialista afirmă că „bebelușul are nevoie de o conexiune puternică și sigură cu un adult pentru a supraviețui. În lipsa ei, moare, fiind cel mai vulnerabil dintre puii tuturor mamiferelor existente pe pămînt. Și, pentru conexiune, pentru atașament, copilul va sacrifica orice, inclusiv pe sine. Între autenticitate (cum spune tot Gabor), adică a fi el însuși cu tot ce este, adică cu emoții și cu nevoi, și atașament cu o figură parentală, copilul va alege întotdeauna, dar absolut întotdeauna atașamentul. Va renunța la orice pentru a fi acceptat și plăcut de părintele care îi asigură viața.”

Citește și:

5 lucruri pe care le fac părinții care își iubesc necondiționat copiii

Psihologul Gáspár György spune de ce are nevoie un copil pentru a-și descoperi drumul în viață

„Eu personal cred că toate probleme pe care noi le avem azi ca societate și indivizi sînt toate tulburări de atașament la bază. Cum spunea Franz Ruppert (alt specialist în traumă) foarte plastic: „singura patologie de care suferă milioane de oameni este relația lor cu mama”, scrie Petronela Rotar.

Ignorăm nevoile copiilor noștri deoarece și nevoile noastre au fost ignorate

Potrivit acesteia, „copiii au nevoi nenegociabile. Nevoi esențiale de dezvoltare pe care noi le ignorăm fiindcă și ale noastre au fost ignorate, pentru că și ale părinților noștri și ale părinților lor și ale părinților părinților lor au fost ignorate. Majoritatea sînt extrem de simple și împlinirea lor este repetată de milioane de ori pe zi de mamiferele din întreaga lume: de grijă și contact fizic aproape permanent în primele luni/primul an de viață, de acceptare, de a își simți emoțiile în siguranță, de explorare în siguranță a lumii. Adică au nevoie de conexiune și de siguranță, în două cuvinte. Tot timpul, în primii 2-3 ani de viață. Animalele pot să ofere lucrurile astea copiilor lor, în mod natural. Nouă, sapiensilor, nu ne iese. Pe cheltuiala sănătății emoționale a copiilor noștri”.

Citește și:

Care sunt nevoile copilului. Gáspár György prezintă 10 dimensiuni holistice ale dezvoltării copilului

Cum să fii o mamă calmă. 2 tehnici care îi ajută pe copiii mici să-și regleze emoțiile

Gáspár György: Emoțiile nu se „controlează” și nu se „corectează”. Emoțiile se simt! Regula din 4 pași

 

Dorești să îți ajuți într-un mod eficient și empatic copilul/copiii să-și calmeze emoțiile dificile? Te invit să descarci un scurt ghid pdf de o pagină abonându-te la newsletterul nostru:

GHID DE CALMARE A EMOȚIILOR COPIILOR

 

Sursa foto: Facebook Petronela Rotar

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

INTRĂ ÎN COMUNITATE

121,281FaniÎmi place
295CititoriConectați-vă
0AbonațiAbonați-vă

Ultimele articole