Ministrul Educației, Daniel David, a vorbit despre inteligența artificială folosită de elevi în realizarea temelor. Fenomenul AI a luat amploare în ultimii ani, iar acest subiect a fost atins și de ministru.
Potrivit acestuia, cel mai eficient ar fi ca elevii să recunoască atunci când au realizat temele cu ajutorul AI-ului, dar a dat un sfat și profesorilor.
Ministrul a precizat că cel mai corect ar fi ca profesorii să le explice elevilor că există un astfel de instrument ajutător pe care îl pot folosi acasă în realizarea temelor.
„Le-aș spune profesorilor că ar trebui să le vorbească despre inteligența artificială, dacă tot dau teme acasă care pot fi făcute cu AI. Să îi învețe pe copii că inteligența artificială este un instrument pe care ei pot să-l folosească, să recunoască în lucrarea pe care au făcut-o că au lucrat cu un sistem de AI și să verifice lucrarea nu în varianta scrisă, ci în examen oral. Nu contează dacă ai lucrat-o singur sau ai lucrat-o cu AI. Vreau să stau față în față cu tine, să îți pun câteva întrebări și să văd dacă ai înțeles lucrurile scrise acolo. Acesta este sfatul meu”, a declarat ministrul, pentru Digi24.
Ce tip de evaluare a elevilor a propus ministrul
De asemenea, acesta a specificat că pentru ca nota să fie relevantă, atunci evaluarea făcută de profesori nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe temele de acasă, ci să existe un tip de evaluare orală, în care elevul explică și vorbește cu ușurință despre ceea ce se regăsește în lucrarea lui.
„Treptat vom merge în această direcție. Când eram rectorul universității, am inițiat o astfel de procedură, în care am spus profesorilor să nu mai evalueze studenții doar pe baza unor teme sau lucrări scrise pe care le dau la seminarii sau între cursuri, pentru că nu știi cine le face”, a adăugat el.
În plus, Daniel David a încurajat ca elevii să recunoască atunci când folosesc AI-ul în realizarea proiectelor.
„Să-i educe înainte de faptul că există inteligența artificială. Dacă ei (elevii – n.r.) nu precizează într-un fel, este furt. Dar pe de altă parte, inteligența artificială încă nu a fost definită ca un agent cu drepturi și obligații, dar corect e să recunoști”, a mai spus ministrul.
Disciplina „istorie”, predată la liceu, va fi reconfigurată și redenumită, noua denumire urmând să fie stabilită împreună cu reprezentanții Academiei Române.
Într-un interviu acordat „Adevărul”, ministrul Educației, Daniel David, a anunțat schimbarea denumirii disciplinei „istorie” de la liceu. Actualul model, în care istoria națională și cea universală sunt amestecate, este considerat de Daniel David un experiment eșuat.
Ministrul Educației a declarat pentru „Adevărul” că disciplina „istorie”, predată acum la liceu sub o formulă generică, va fi reconfigurată și redenumită. Noul titlu, care va fi stabilit împreună cu Academia Română, va fi „Istoria României” sau „Istoria românilor”.
„Voi readuce istoria denumită așa cum îi ajută pe copii să înțeleagă cum o pot folosi. Adică, Istoria României sau Istoria românilor. O să discut cu Academia Română să văd care va fi titlul”, a spus ministrul.
Care este explicația lui Daniel David
Ministrul Educației a explicat că actuala formulă, în care elevii din clasele IX–XII parcurg teme de istorie națională și universală sub umbrela aceleiași discipline, nu a produs rezultatele așteptate.
„Până acum aveai pur și simplu, în fiecare clasă: a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a, disciplina istorie și făceai diverse teme. Unele de istorie națională, unele de istorie universală. A fost un model, l-am încercat, am văzut că nu funcționează. E cazul să întoarcem lucrurile”, a declarat Daniel David.
Ministrul a subliniat că aceste modificări fac parte din reforma curriculară începută în primul său mandat și că scopul lor este de a întări componenta de cultură națională și de a le oferi elevilor o perspectivă mai clară asupra propriei istorii.
Anul școlar a început pentru copiii noștri școlari. Și știm că toți copiii au momente când sunt mai predispuși să afle informații noi, când le asimilează mai ușor, când învățarea este un proces spontan sau aproape spontan, la fel cum au momente în care asimilează greu și învățarea pare o acțiune forțată.
Psihologul american Andy Tix, membru al Departamentului de Psihologie de la Normandale Community College din Bloomington, Minnesota, se întreabă, într-un articol publicat pe blogul Psychology Today, oare ce simt elevii în timp ce se află în clasă, la ore? Ce simt atunci când citesc? Ce emoții au atunci când nu înțeleg ceva? Când își fac temele? Ce simt în timpul unui test? Sau când primesc o notă mică? Diferiți studenți au diferite reacții emoționale în contextele enumerate. Totuși, pot fi definite anumite tendințe comune, consideră specialistul citat.
În opinia sa, înțelegerea sentimentelor unui elev ne poate ghida cum să-l ajutăm să depășească momentele dificile și să le transforme în succese.
Așadar, ce emoții încurajează cel mai mult învățarea, curiozitatea, explorarea și meditația elevilor în timpul anului școlar?
Cercetătorul în domeniul emoțiilor de la Universitatea din Carolina de Nord, Paul Silvia, sugerează că sunt patru emoții principale „ale cunoașterii” care ne sunt de mare ajutor în acest sens.
Iată care sunt cele 4 emoții care stimulează cel mai mult învățarea:
Surprinderea
Curiozitatea
Confuzia
Mirarea
Deși acestea diferă în anumite privințe, surprinderea, curiozitatea și confuzia au în comun faptul că sunt emoții care apar, de obicei, în prezența a ceva nou. Aceste emoții funcționează de multe ori atunci când vrem să captăm atenția persoanelor și sunt necesare în procesul de învățare.
Însă, mirarea apare atunci când persoanele sunt copleșite într-un fel de o anumită măreție sau vastitate și poate fi emoția cunoașterii care transformă în cea mai mare măsură. Mirarea îi face pe oameni să fie absorbiți de mister și pune o presiune atât de mare pe convingeri, încât, de multe ori, este nevoie să regândești lucrurile pe care le credeai a fi adevărate.
Mai multe studii interesante ale emoției de mirare au fost efectuate în ultimii ani. Acestea au arătat că mirarea poate fi stimulată de diferite activități, cum ar fi să privești un schelet de Tyrannosaurus Rex sau un copac falnic, să vizionezi un filmuleț cu peisaje superbe sau să privești cum picăturile de apă colorată cad într-un vas cu lapte.
Iar lucruri precum conectarea personală cu imensitatea naturii sau a Universului, operele de artă frumoase, arhitectura, povestea vieții unei persoane virtuoase sau un loc încărcat de istorie pot avea efecte puternice pe termen lung asupra oamenilor care trăiesc aceste experiențe.
Să stimulăm „emoțiile învățării”
Ce anume pot face profesorii pentru a trezi aceste emoții ale învățării? Psihologul Andy Tix afirmă că, printre factorii care influențează acest proces, se numără vârsta elevilor, abilitățile și educația lor de până acum.
În orice caz, profesorii și părinții își pot propune pentru noul an școlar care a început să se concentreze pe cele 4 emoții care-i stimulează cel mai mult pe elevi să învețe: surprinderea, curiozitatea, confuzia și mirarea. Astfel, elevii vor fi provocați de lucrurile extraordinare care ne intrigă pe noi toți la un moment dat, iar în jurul acestor lucruri pot apărea întrebări, discuții și se poate ajunge la un nivel superior de înțelegere.
În concluzie, fiecare învățător, profesor și părinte care vrea să-i ajute pe copii să asimileze mai ușor informația poate începe să caute diferite modalități prin care pot fi stimulate emoțiile de surprindere, curiozitate, confuzie și mirare.
Ministrul Educației, Daniel David, a comentat acuzațiile privind un posibil boicot al cursurilor. Oficialul spune că „școala continuă” și că are încredere că profesorii își vor respecta „datoria profesională și obligația morală” față de elevi.
În cadrul unei intervenții la Antena 3, ministrul Educației, Daniel David, a transmis că procesul de învățământ nu va fi perturbat, în pofida discuțiilor privind un eventual boicot al orelor.
Acesta a insistat asupra faptului că „școala continuă” și că este bucuros că în prima zi a noului an școlar elevii au fost primiți în unitățile de învățământ, în unele scoli ţinându-se chiar festivități de deschidere. De asemenea, el a susținut că situația este sub control.
„E obligația lor profesională şi o datorie morală”
„Bucuria mea e că în prima zi copiii au fost primiți în școli. Mâine (marți – n.r.) lucrurile continuă în mod normal. Mă îndoiesc că sunt profesori care vor merge în clasă și doar îi vor supraveghea pe copii, fără să țină ore”, a declarat ministrul.
El a subliniat că este vorba nu doar de o obligație legală a cadrelor didactice, ci și de una morală. „E obligația lor profesională și o datorie morală”, a spus oficialul, întrebat dacă se vor ține cursuri în școli, în condițiile în care sindicaliștii au anunțat că vor organiza un calendar de proteste și că iau în calcul greva generală.
Totodată, ministrul Educației a precizat că nu are informații oficiale despre boicotarea cursurilor, dar că directorii trebuie să monitorizeze atent situația în fiecare unitate de învățământ.
Ce spune Daniel David despre demisie
„În ceea ce privește demisia mea, care a fost cerută încă din ianuarie și chiar și în săptămânile trecute, este pe masa premierului și, dacă aceasta va salva situația bugetară și a învățământului, sunt dispus oricând să plec din funcție”, a spus ministrul Educației legat de una dintre principalele revendicări ale cadrelor didactice, care au protestat ieri în Capitală.
Referitor la finanțarea școlilor, Daniel David a dat asigurări că nu s-au făcut reduceri de personal sau de salarii și că există fonduri suficiente pentru plata acestora până la finalul anului.
Se ia în calcul greva generală
În prima zi a noului an școlar, reprezentanții sindicaliștilor din învățământ au protestat la București și au avut o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, la care ministrul Daniel David nu a fost invitat. Întrebat în legătură cu acest subiect, acesta a declarat că nu știe ce anume s-a discutat și așteaptă să fie informat pe căi oficiale.
După discuțiile de la Palatul Cotroceni, sindicaliștii au anunțat că nu sunt dispuși să cedeze niciun pas și că intenționează să organizeze un calendar comun de proteste cu alte sindicate, amenințând cu greva generală și boicotarea cursurilor.
Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”, a declarat, astăzi, după discuțiile pe care liderii sindicatelor din educație le-au avut cu președintele Nicușor Dan, că este luată în calcul declanșarea grevei generale în învățământ.
Marius Nistor a spus, într-o intervenție la România TV, că ziua de marți ar putea începe în școli cu „boicotarea activității didactice”.
Liderul Federației „Spiru Haret” a precizat că sindicatele au cerut demiterea ministrului Educației, Daniel David.
La această problemă președintele „nu a putut să dea niciun răspuns în momentul de față, doar a zâmbit”, a precizat Nistor, menționând că, totuși, nu este atribuția președintelui să demită un ministru.
A doua revendicare a profesorilor este abrogarea legii prin care au fost adoptate în iulie măsurile de austeritate în domeniul învățământului. În legătură cu această problemă, președintele Nicușor Dan „a cerut o păsuire de 2 luni pentru a analiza”.
„Drept urmare, i-am comunicat președintelui că protestele vor continua”, a precizat Marius Nistor.
„Luăm în calcul și declanșarea grevei generale”
Întrebat, în aceste condiții, cum va începe ziua de marți în școli, Marius Nistor a răspuns: „Ziua de mâine poate să înceapă cu boicotarea activității didactice”.
„Luăm în calcul și declanșarea grevei generale. Totul depinde de decizia colegilor noștri cărora le cerem să nu cedeze presiunilor”, a mai declarat Marius Nistor.
Anul școlar 2025 – 2026 a început luni, 8 septembrie, fără festivități în școli, în timp ce mii de profesori au protestat în București. Ei au mers în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni, unde liderii sindicatelor au avut o discuție cu președintele Nicușor Dan.
Școlarii și preșcolarii din sistemul românesc de educație au revenit, astăzi, în sălile de clasă, la finalul vacanței de vară.
În acest articol, prezentăm care este structura anului școlar 2025-2026, așa cum a fost aprobată de Ministerul Educației.
Așadar, cursurile acestui an școlar au început pe 8 septembrie 2025. Vezi mai jos care este structura anului școlar 2025-2026.
Structura anului școlar 2025-2026
Anul școlar 2025-2026 începe pe data de 8 septembrie 2025, se încheie pe data de 19 iunie 2026, având o durată de 36 de săptămâni de cursuri.
Câte module sunt în anul școlar 2025-2026
Structura anului școlar care a început este organizată, la fel ca în anul școlar precedent, pe module și intervale de cursuri.
Anul de curs 2025-2026 va avea 5 module, care sunt separate de 5 vacanțe. Cursurile se vor încheia pe data de 19 iunie 2026, atunci când va începe oficial vacanța de vară.
Calendarul anului școlar 2025-2026
Anul școlar 2024-2025 se structurează pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel:
Intervale de cursuri în anul școlar 2025-2026
Modulul I: De luni, 8 septembrie 2025, până vineri, 24 octombrie 2025
Modulul II: De luni, 3 noiembrie 2025, până vineri, 19 decembrie 2025
Modulul III: De pe 8 ianuarie 2026 – 6 februarie 2026, respectiv vineri, 13 februarie 2026 sau vineri, 20 februarie 2026, după caz, la decizia inspectoratelor școlare, în urma consultărilor cu elevii, cu părinții și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ.
Modulul IV: De luni, 6 februarie 2026, respectiv luni, 23 februarie 2026 sau luni, 2 martie 2026, la decizia inspectoratelor școlare, până vineri, 3 aprilie 2026
Modulul V: De miercuri, 15 aprilie 2026 până vineri, 19 iunie 2026
Vacanțele în anul școlar 2025-2026
Vacanța de toamnă: De pe 25 octombrie 2025, până duminică, 2 noiembrie 2025
Vacanța de iarnă: Începând de sâmbătă, 20 decembrie 2025, până miercuri, 7 ianuarie 2026
Vacanța de schi/vacanța mobilă: O săptămână, la decizia inspectoratelor școlare, în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026
Vacanța de Paște: De sâmbătă, 4 aprilie 2026 până marți, 14 aprilie 2026
Vacanța de vară: De sâmbătă, 20 iunie 2026, până duminică, 6 septembrie 2026
„Școala altfel” și „Săptămâna verde” în anul școlar 2025-2026
În structura anului școlar 2025-2026, programul național „Școala altfel” și programul „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 8 septembrie 2025 – 3 aprilie 2026, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
La clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică și din învățământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică, urmărind și scopul programelor.
La clasele din învățământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se organizează activități de instruire practică.
Când vor avea loc Evaluarea Națională și Bacalaureatul în 2026
Calendar Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a 2026:
8 – 12 iunie 2026: Înscrierea la evaluarea națională
12 iunie 2026: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
22 iunie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
24 iunie 2026: Matematica – probă scrisă
26 iunie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
2 iulie 2026: Afișarea rezultatelor inițiale (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00-18.00)
3 – 4 iulie 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
5 – 8 iulie 2026: Soluționarea contestațiilor
9 iulie 2026: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor
Calendar Bacalaureat 2026
Simularea probelor scrise pentru Bacalaureat 2026:
23 martie 2026: Limba și literatura română
24 martie 2026: Proba obligatorie a profilului
25 martie 2026: Proba la alegere a profilului și specializării
26 martie 2026: Limba și literatura maternă
16 aprilie 2026: Comunicarea rezultatelor
Probele de competențe
Candidații se pot înscrie la prima sesiune de examen între 2 și 4 iunie 2026, iar cursurile pentru elevii claselor a XII-a și a XIII-a se vor încheia pe 4 iunie 2026.
8 – 10 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română
10 – 11 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă
11 – 12 iunie 2026: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională
29 iunie 2026: Limba și literatura română – proba scrisă
30 iunie 2026: Proba obligatorie a profilului – proba scrisă
2 iulie 2026: Proba la alegere a profilului și specializării – proba scrisă
3 iulie 2026: Limba și literatura maternă – proba scrisă
7 iulie 2026: Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12.00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14.00 – 18.00)
8 – 9 iulie 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
9 – 10 iulie 2026: Soluționarea contestațiilor
13 iulie 2026: Afișarea rezultatelor finale
Bacalaureat 2026: sesiunea iulie – august
14 – 21 iulie 2026: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
3 – 4 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română
4 – 5 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă
5 – 6 august 2026: Evaluarea competențelor digitale – proba D; 10 august 2026: Limba și literatura română – proba scrisă
6 – 7 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională
10 august 2026: Limba și literatura română – proba scrisă
11 august 2026: Proba obligatorie a profilului – proba scrisă
12 august 2026: Proba la alegere a profilului și specializării – proba scrisă
13 august 2026: Limba și literatura maternă – proba scrisă
18 august 2026: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00 – 18:00)
19 – 20 august 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
20 – 21 august 2026: Soluționarea contestațiilor
24 august 2026: Afișarea rezultatelor finale
Zile libere și sărbători legale în anul școlar 2025-2026
Pe lângă vacanțele aprobate de minister în structura anului școlar, elevii și profesorii vor mai beneficia de zile libere în plus în timpul sărbătorilor legale.
Iată care sunt zilele libere din cadrul anului școlar 2025-2026, în afara vacanțelor școlare:
Luni, 1 decembrie 2025 – Ziua Națională a României
Vineri, 1 mai 2026 – Ziua Muncii
Luni, 1 iunie 2026 – Ziua Copilului
Iată calendarul anului școlar publicat de Ministerul Educației:
Majoritatea părinților își doresc să educe copii inteligenți, bine dezvoltați din punct de vedere intelectual. În acest proces, părinții tind să se concentreze pe activitățile pe care le consideră eficiente pentru stimularea creierului copilului și învățare, precum meditațiile sau exercițiile din caietele de lucru. Totuși, creierul copilului este stimulat nu atât de aceste activități, cât de joacă, atrage atenția cunoscutul psiholog Gáspár György.
Gáspár György este psiholog clinician, psihoterapeut relațional și autor de cărți bestseller. De asemenea, el este președintele Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie și președintele Academiei Imago România.
Joaca, o experiență vitală
Specialistul afirmă, într-o postare pe contul său de Facebook, că joaca este o experiență vital necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor:
„Odată cu începerea școlii există o nevoie fundamentală care riscă să fie trecută cu vederea: joaca. Nu vorbim aici doar despre o formă de distracție, ci despre o experiență vitală, aproape la fel de importantă precum hrana sau somnul, pentru sănătatea emoțională și dezvoltarea armonioasă a copiilor.”
Gáspár György face referiri la cercetări ale Academiei Americane de Pediatrie care arată că „joaca favorizează circuite neuronale esențiale pentru: învățare, memorie și reglare emoțională”.
Și, dacă joaca este atât de importantă și de benefică în dezvoltarea echilibrată a copiilor, lipsa ei are un puternic impact negativ: „Privarea de joacă în copilărie era corelată cu dificultăți majore în construirea de relații sănătoase și în gestionarea emoțiilor”, scrie psihologul, citând National Institute For Play.
Ce se întâmplă în creierul copilului atunci când se joacă
Astfel, continuă specialistul citat, „nu meditațiile suplimentare și nu exercițiile mecanice sunt cele care pun în mișcare cel mai repede creierul unui copil. Ci joaca.”
Iată ce se întâmplă în mod concret datorită jocului: „Atunci când copilul se joacă, creierul lui se aprinde ca un brad de Crăciun: zone diferite comunică între ele, abilitățile se formează mai repede, iar conexiunile create devin durabile. Ceea ce pe o bancă de școală poate dura săptămâni în joacă se poate întâmpla în doar câteva zile.”
În același timp, stresul și presiunea asociate învățării forțate afectează memoria, spune psihologul:
„Atunci când învățarea e forțată și lipsită de plăcere, apare stresul; iar stresul cronic închide poarta memoriei. Joaca, în schimb, deschide această poartă. Ea transformă învățarea într-o aventură, reduce tensiunea și trezește resursele naturale ale creierului.”
De aceea, spune Gáspár György, „nu e nevoie să te simți vinovat(ă) dacă aveți timp (și) de joacă. Copilul tău nu ocolește educația. Dimpotrivă, prin joacă, el intră în cea mai autentică și puternică formă de învățare pe care o cunoaște copilăria.”
Astfel, „joaca nu este de judecat, de criticat sau de notat, ci de încurajat, cultivat și celebrat. Ne jucăm împreună, creștem împreună”, conchide psihologul Gáspár György.
Guvernul a aprobat metodologia de acordare a burselor din învățământul preuniversitar de stat, cu excepția elevilor din învățământul liceal militar. Astfel, vor fi acordate 4 tipuri de burse în învățământul preuniversitar de stat. Pentru anul 2025, suma necesară pentru acordarea burselor este estimată la peste 4 miliarde lei.
Iată care sunt cele 4 tipuri de burse ce vor fi acordate elevilor, în anul școlar 2025-2026:
1. Burse de merit
Bursele de merit sunt în valoare de 450 lei pe lună și se acordă unui procent de până la 15% din efectivul fiecărei clase de gimnaziu și liceu dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, cu o medie generală de cel puțin 9,00.
Această bursă se acordă și pentru performanțe la olimpiade și concursuri școlare naționale sau internaționale și nu sunt condiționate de depunerea unei cereri, arată Guvernul.
Bursa de merit se acordă și elevilor care au media egală cu a ultimului beneficiar stabilit prin aplicarea procentului de 15%.
2. Burse sociale
Bursele sociale sunt în cuantum de 300 lei pe lună și se oferă elevilor din medii socio-economice dezavantajate, grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale. Scopul burselor sociale este sprijinul și prevenirea abandonului școlar.
Aceste burse se acordă la cerere, în funcție de situația materială, socială sau medicală a familiei. Criteriile includ:
Venit net lunar pe membru de familie mai mic de 50% din salariul minim net pe economie
Statutul de orfan
Afecțiuni medicale oncologice sau cronice
Familia beneficiază de venit minim de incluziune
Dintre beneficiarii bursei sociale au fost excluși elevii care provin din familiile monoparentale.
Bursa socială se solicită anual, în primele 25 de zile calendaristice ale anului școlar.
3. Burse tehnologice
Bursele tehnologice sunt în valoare de 300 lei pe lună și sunt destinate elevilor din învățământul profesional și tehnologic, cu scopul de a-i stimula.
Se acordă elevilor care promovează toate disciplinele cu calificativul „foarte bine” și au obținut media 10 la purtare în anul școlar anterior, precizează Guvernul.
4. Burse pentru mame minore
Aceste burse în cuantum de 700 lei pe lună sunt destinate elevelor-mame minore înscrise în învățământul preuniversitar, pentru a preveni abandonul școlar.
„Plata burselor se face lunar, de către unitățile de învăţământ, până la data de 20 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, cu excepția lunii septembrie, care se plătește în octombrie. Bursele pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat sunt suportate din bugetul Ministerului Educației şi Cercetării. Pentru anul 2025, suma necesară pentru acordarea burselor este estimată la peste 4 miliarde lei”, arată Executivul.
Haosul din învățământ dă peste cap începutul noului an școlar. Cu trei zile înaintea acestui moment, elevii și părinții lor încă nu știu ce se va întâmpla pe 8 septembrie. La posturile TV, ministrul Educației cheamă elevii la școală, în timp ce, pe telefon, unitățile școlare trimit mesaje pe WhatsApp că, în ziua de luni, elevii trebuie să stea acasă.
Profesorii avertizează că, luni, nu vor fi festivități și spun că elevii ar trebui să stea acasă ori să vină la protestele dascălilor, însă ministrul Educației le cere părinților să își ducă la școală copiii.
Asta, în condițiile în care mii de angajați din învățământ se vor afla în stradă, pentru a protesta împotriva măsurilor care le taie din venit, comasează școlile, le cresc norma didactică și îi constrâng la predare simultană.
„Luni, vom continua protestul prin boicotarea festivităților de deschidere a anului școlar și considerăm că menirea noastră, ca dascăli, este să predăm cea mai importantă lecție pentru copiii noștri: lecția demnității”, declară o profesoară, pentru Antena 3 CNN.
„Am înștiințat și părinții, să nu punem pe drumuri copiii, să aibă în vedere acest lucru”, adaugă un alt cadru didactic.
Profesorii le cer elevilor și părinților să vină la protestele cadrelor didactice
Multe alte familii au fost anunțate că elevii vor fi primiți în școli, dar nu vor fi festivități.
„Toți colegii mei sunt pentru boicot, dar directorul școlii, împreună cu câțiva dintre ei, îi vor primi și le vor explica personal copiilor și părinților care vor veni ce înseamnă acest protest”, precizează un cadru didactic ce va participa la protestele de luni.
„Suntem supărați că nu putem să primim copiii așa cum ne-am dori, dar, în același timp, suntem în așteptarea unor rezultate pozitive”, explică Daniela Voinea, directoarea școlii „Sfinții Voievozi” din București.
„De luni, în cele mai multe școli, elevii vor fi primiți în clase, unde li se vor da și manuale, dintre care unele vechi, pentru că cele noi încă nu există. Sindicatele fac apel către profesori să nu predea, ci doar să scrie pe tablă titlul lecției și să-i supravegheze pe școlari”, a relatat Raluca Măndoiu, corespondent Antena 3 CNN.
„De marți, copiii pot să vină în școli. Nu este vorba de declanșarea unei greve generale începând de marți. E vorba de boicotarea activităților cu caracter didactic”, subliniază Marius Nistor, președintele Federației sindicale Spiru Haret.
Potrivit sindicaliștilor, 30.000 de profesori vor protesta luni, 8 septembrie, în fața sediului Guvernului și a Palatului Cotroceni.
Când începe școala? Ministrul Educației a anunțat ziua exactă: „Nu am nicio emoție”
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat, joi seara, la o emisiune difuzată de B1 TV, când va începe școala.
Ministrul a confirmat că noul an școlar va începe de luni, 8 septembrie. Indiferent de nemulțumiri sau de statutul de sindicalist, profesorii vor primi copiii la școală, a precizat Daniel David.
“Sigur, ca ministru, spun ce am spus și ieri. Copiii trebuie să meargă la școală, părinții să-și ducă copiii la școală, profesorii, fie ei sindicaliști sau nesindicaliști, mai mult sau mai puțin nemulțumiți de această situație de criză fiscal-bugetară, profesorul, în esența lui, dacă are copilul la școală, îl va primi, la școală, îl va primi în sala de clasă. Așa că nu am nicio emoție că profesorul va fi în final profesor, repet, indiferent de nemulțumiri sau de statutul de sindicalist sau nesindicalist.
Sigur, făcând acest lucru, unii s-ar putea să aibă o nemulțumire mai mare și să aibă o anumită formă de boicot în diverse forme.
Eu sunt un democrat. Mereu mă bat pentru drepturile și interesele legitime ale mele sau ale altora, respectând drepturile și interesele legitime ale altora. Sindicatul are dreptul să se exprime așa cum crede de cuviință, dar și eu, ca ministru, mă exprim așa cum cred de cuviință. Școala începe pentru copii luni”, a declarat ministrul Educației.
Ce mesaj le-a transmis ministrul Educației profesorilor
Întrebat dacă știe câte școli vor fi în grevă, la nivel național, ministrul a spus:
“Nu, fiindcă nu am vrut să devin investigator, polițist. Repet, pentru mine, ca ministru, mesajul meu către profesori, către directori, către inspectori este că școala începe luni. Repet, respectând faptul că unii dintre profesori, mai ales cei legați de sindicat mai mult, probabil că vor protesta și în cadrul școlii, în diverse forme, și unii dintre ei și în stradă.
Repet, nemulțumirile sunt de înțeles, omenește. În același timp, reamintesc ce spuneam în diverse contexte: nimeni nu și le-a dorit. Și eu, ca ministru, sunt supărat și pe faptul că a trebuit să devin dintr-un ministru al reformei un ministru al austerității. Sunt supărat și pe cum funcționează sistemul de educație, pe performanțele pe care le are. Toți avem diverse supărări, întrebarea este ce facem cu ele.
Iar mesajul meu a fost: hai să construim pe aceste nemulțumiri și supărări, să construim ce vrem în educație pe termen scurt, să gândim bugetul pe anul viitor, că, altfel, dacă încercăm să ne încurcăm, să ne blocăm unii pe ceilalți, până la urmă, tot educația pierde și copiii”, a mai adăugat ministrul Educației, Daniel David.
În prima zi a noii sesiuni parlamentare, mai mulți aleși AUR au depus un proiect de lege prin care solicită ca elevii și profesorii să intoneze imnul național și să rostească rugăciunea „Tatăl nostru” la începutul orelor de curs.
„Într-o societate în care identitatea națională, cultura și credința sunt tot mai des marginalizate în numele unui relativism valoric globalizant, se impune cu necesitate reintroducerea unor practici educaționale menite să formeze cetățeni conștienți de rădăcinile lor istorice și spirituale”, își justifică parlamentarii AUR demersul.
Participarea la rugăciune va fi opțională
Proiectul, înregistrat pe 1 septembrie, propune ca, înaintea începerii orelor de curs, elevii și profesorii să intoneze imnul național, dar să spună și „Tatăl nostru”. Participarea la rostirea rugăciunii este opțională.
„În toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat şi particulare directorul unității poate decide ca programul zilnic de activități educative să înceapă cu următoarele activități solemne realizate de către preşcolari sau elevi şi cadrul didactic care susține primа activitate educativă din ziua respectivă, în sălile de grupă, respectiv sălile de clasă:
a) intonarea Imnului național al României„ Deşteaptă-te române”
b) rostirea rugăciunii ‘Tatăl Nostru’”, reiese din proiectul citat.
Semnatarii AUR se folosesc de exemple din Polonia, Grecia sau Italia, țări care ar fi păstrat în continuare în programul şcolar momente dedicate simbolurilor naționale și rugăciunii.
Inițiativa a fost înregistrată la Camera Deputaților.
Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Poți afla mai multe despre cookie-urile pe care le folosim sau să le dezactivezi în setări.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Durată
Descriere
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
