Acasă Blog Pagina 15

Ministrul Daniel David a cedat: Istoria va fi materie obligatorie

0
Sursa Foto: captura video ministerul Educatiei

După ample dezbateri în spațiul public și după ce mai multe instituții și-au exprimat dezacordul, Istoria românilor/României va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun, a precizat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, pe Facebook, el susținând că modelul actual de predare a istoriei în liceu trebuie îmbunătățit și regândit.

Joi, ministrul David s-a întâlnit cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie.

„În urma discuțiilor şi întâlnirilor de lucru cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universitățile țării, acceptând Memoriul serios și responsabil al acestora, am convenit următoarele: modelul actual de predare a istoriei în liceu trebuie îmbunătățit și regândit. Istoria românilor/României va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun și vom lucra colaborativ la programă pentru a avea un conținut mai aerisit și mai atractiv, inclusiv cu elemente distincte de consolidare, remediale și relevanță pentru viață a competențelor dobândite”, a scris ministrul.

El a afirmat că universitățile se vor implica mai direct și în formarea continuă a cadrelor didactice din preuniversitar.

Iată comunicatul integral al Ministerului Educației:

„Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David: discuții și întâlniri de lucru cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universitățile țării

În urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute astăzi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universitățile țării, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a declarat:

«Mă bucur că perioada de dezbatere a proiectelor de planuri-cadru pentru învățământul liceal începe să prefigureze modernizări de esență în educație, în general, și în istorie, în particular. Așa cum am spus la momentul lansării planurilor-cadru, alături de știință, religie și pregătire pentru viață, un element esențial este cel legat de cultura națională.

După clarificarea păstrării limbii latine în curriculumul de specialitate, mă bucur să fiu ministrul care poate contribui, alături de specialiștii de top ai domeniului, la readucerea după câteva decenii a «Istoriei românilor și a României” (numele va fi definitivat de Academia Română) ca disciplină de sine stătătoare la nivel liceal, așa cum mi-am exprimat interesul încă de la începutul dezbaterilor publice. Mai precis, în urma discuțiilor și întâlnirilor de lucru cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universitățile țării, acceptând Memoriul serios și responsabil al acestora, am convenit următoarele:

  • modelul actual de predare a istoriei în liceu trebuie îmbunătățit și regândit;
  • «Istoria românilor/României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun;
  • vom lucra colaborativ la programă pentru a avea un conținut mai aerisit și mai atractiv, inclusiv cu elemente distincte de consolidare, remediale și relevanță pentru viață a competențelor dobândite;
  • vom colabora pentru a asigura în cadrul universităților pregătirea profesorilor în a dobândi metode moderne de educație, iar universitățile se vor implica mai direct și în formarea continuă a cadrelor didactice din preuniversitar;
  • vom discuta și alte aspecte ale Memoriului după etapa de diagnostic și evaluare a sistemului de educație și cercetare pe care am anunțat-o pentru luna mai (2025).

Le mulțumesc colegilor și specialiștilor în istorie pentru deschiderea constructivă și îi încurajez pe toți oamenii educației să folosim rațional și înțelept perioada de dezbatere a planurilor-cadru pentru modernizarea educației românești!»”

Citește și:

Istoria, eliminată pentru acești elevi de liceu. Vor învăța doar despre Holocaust și comunism

Scandal uriaș în sistemul de educație. Motivul pentru care schimbările lui Daniel David au creat nemulțumiri: „Vor avea un impact negativ”

Japonia, țara cu cel mai performant sistem de educație. 12 lecții ale învățământului japonez

 

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

20 de moduri simple de a-ți construi o relație apropiată cu copilul

0
Sursa foto: Freepik.com

De câte ori ți s-a întâmplat să te lași luat/ă de valul cotidianului și să nu mai ai energie pentru a te implica mai mult în activitățile și jocurile copilului?

Vestea bună este că un copil nu are nevoie de foarte mult din partea părinților.

Atunci când un copil cere multe, de regulă, el încearcă să compenseze de fapt lipsa de atenție de care suferă.

Te invit în continuare să descoperi câteva lucruri pe cât de simple pe atât de eficiente care te vor ajuta să aduci armonia în relația cu copilul tău:

1. Acordă-i copilului suficientă atenție și grija de care are nevoie

2. Atunci când este posibil, luați mesele împreună cu întreaga familie

3. Ascultă-ți copilul chiar dacă ți se pare că ceea ce spune nu este important. Pentru el este important.

4. Spune-i cât mai des că ai încredere în el, cu condiția ca acest lucru să fie adevărat.

5. Înainte să-l cerți când a făcut ceva nepotrivit, permite-i să-și spună punctul de vedere.

6. Fii deschis/ă și sincer/ă cu copilul și el va fi la fel cu tine.

7. Mergeți împreună la cinema, la magazin, la plimbare.

8. Apreciază nu doar rezultatele copilului, ci și eforturile pe care le depune.

9. Discută cu el despre ceea ce s-a întâmplat peste zi. Dacă nu știe ce să spună, pune-i întrebări care să-l stimuleze să răspundă.

10. Îmbrățișează-l mai des.

11. Povestește-i despre copilăria ta.

12. Întotdeauna spune-i copilului „Mulțumesc” și „Te rog”. Bunele maniere se învață în familie.

13. Joacă-te mai des cu el.

14. Respectă intimitatea, limitele și viața privată a copilului: bate la ușa când vrei să intri în camera lui.

15. Fă-i cadouri neașteptate.

16. Lasă-i libertatea să-și găsească propriul stil, fără să-i impui nimic, doar ghidându-l și explicându-i.

17. Ajută-l să-și găsească un hobby și susține-l în această direcție.

18. Citește împreună cu copilul.

19. Spune-i mai des cât de mult îl iubești.

20. Implică-l în activitățile organizatorice ale familiei și în treburile casnice.

Te asigur că fiecare activitate pe care o faci împreună cu copilul, fiecare minut pe care îl petreci cu el contează. Iar peste ani, copilul tău își va aminti că i-ai fost alături în momentele importante și în viața de zi cu zi!

Citește și:

Bifează lista. 10 întrebări pe care să ți le pui înainte să cerți copilul

Părintele ca reflector de lumină al copilului. Cum să-l schimbi fără să-i arăți greșelile

5 lucruri pe care să le faci astăzi în relația cu copilul ca să nu regreți mai târziu

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Freepik.com

 

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

Dezvăluirea făcută de ministrul Educației. Daniel David: „M-am gândit mult dacă să spun asta în spaţiul public”

0
Sursa foto: captura video Euronews

Copiii nu trebuie să fie transformați în hamali care să poarte „cursuri peste cursuri, ore peste ore, discipline peste discipline”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, el susținând că scopul dezbaterilor asupra planurilor-cadru este acela ca educația să nu devină „un risc” pentru națiune, ci o oportunitate.

Ministrul Educației participă marți la prima dezbatere dedicată proiectelor de planuri-cadru pentru învățământul liceal care are loc la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.

Daniel David: „Toată lumea știe că e moment de scandal”

„Cred că cu toții avem un scop și scopul acela este să avem grijă ca educația să nu devină un risc pentru națiune, ci să devină oportunitate. (…) Ca să fiu cinstit, nu m-am simțit foarte confortabil că la început de mandat trebuie să încep cu discuția despre planurile-cadru. Toată lumea știe că e moment de scandal. (…) Presiunea curriculară. Cu toţi o ştim. Avem manuale din 2004, conținuturi din 2004. Ultimul strigăt ar fi fost 2021. Atunci trebuia să facem acest lucru. Doi – presiunea legală. Legea ne obligă să regândim planurile-cadru şi în conexiune cu bacalaureatul şi cu alte modificări care au apărut acolo. Trei – poate spun ceva dur, dar știm cu toții oarecum că este măcar un dram de adevăr, chiar cei care nu sunt de acord cu lucrurile pe care le prezint”, a spus ministrul.

Ministrul Educației: Am stat și m-am gândit mult dacă să spun asta în spațiul public

Potrivit acestuia, copiii nu trebuie să fie transformați în „hamali” care să „poarte cursuri peste cursuri, ore peste ore, discipline peste discipline”.

„Să nu ne transformăm copiii în hamali care să poarte cursuri peste cursuri, ore peste ore, discipline peste discipline. E foarte important și acesta este un argument pentru mine moral, psihologic. Cu toții știm că zona de alfabetizare științifică nu arată bine în țară. (…) De aceea să știți că eu m-am gândit de multe ori până când am spus, nu-i prea ușor când un ministru vorbește de risc de securitate națională pentru un domeniu. Este o chestie importantă. Am stat și m-am gândit mult dacă să spun asta în spațiul public, dar când am văzut ultimele analize legate de numerația, aliterația la nivel de liceu, când am văzut competențele adulților… Este un risc de securitate națională, nu mai putem continua așa”, a arătat Daniel David.

El a spus că Ministerul Educației și Cercetării nu are pretenția ca planurile-cadru să rămână în urma dezbaterilor în forma propusă iniţial.

„Noi am venit cu niște propuneri. Din momentul când le-am prezentat în spațiul public am spus foarte clar că nu am pretenția că trebuie să rămână așa cum au fost propuse. Asta este o variantă la care ne-am gândit. O variantă în care am încercat să găsim un echilibru între științe, religie, identitatea națională, abilități pentru viață, lucruri complicate. E foarte greu să ții echilibru între aceste zone și spuneam că prin dezbateri sper să ajungem la o variantă”, a arătat ministrul.

Daniel David: „În aceste zile de dezbatere am învățat multe lucruri”

Daniel David a spus că planurile-cadru vor fi aprobate dacă există o variantă „larg îmbrățișată” de sistemul educațional.

„Numai în această formă am să-i dau drumul, dacă este o variantă larg îmbrățișată de sistem. Eu am spus că este în primul rând pentru elevi, dar este în același timp și pentru profesori, fiindcă n-ai cum să faci școală fără profesori, și în același timp pentru părinți și societate. De aceea în aceste zile de dezbatere am învățat multe lucruri, am aflat despre problemele în zona socio-umană pe filiera tehnologică, am aflat despre perspectiva istoricilor legate de studiul istoriei. (…) Atitudinea trebuie să fie una de a veni, a defini problema, a propune soluții, iar ministerul, așa cum s-a angajat, va veni cu modele care funcționează mai bine”, a susținut Ministrul Educației și Cercetării.

Potrivit acestuia, problema în ceea ce privește planurile-cadru nu este legată de numărul de ore.

„Problema nu este legată de numărul de ore. Dați-mi modele bune și adăugăm câte ore trebuie ca acel model să funcționeze, dar avem nevoie de alte modele. Când știu cât de prost merg lucrurile şi aud că nu trebuie să schimbăm, nu modificăm – nu este în regulă”, a mai afirmat David.

Citește și:

Top licee din București cu cele mai mari medii la Bacalaureat

Profesorul Radu Gologan: Bacalaureatul nostru este învechit și nu verifică competențele unui elev de 18 ani

Ce salarii ar trebui să aibă profesorii din România. Ministrul Educației: „De aici, lucrurile cresc în funcție de gradul didactic”

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

Ce trebuie să știe părinții care au copii sub 12 ani. Cifrele publicate în premieră în România

0
Sursa foto: Julia M Cameron, Pexels

Vârsta medie la care părinții le oferă copiilor propriul smartphone este de opt ani, iar majoritatea celor între 5 și 12 ani petrec online, în medie, de la o oră la trei ore pe zi, arată rezultatele unui studiu publicat de Google România.

Conform cercetării, publicată astăzi, aproape jumătate dintre părinți au declarat că le-au dat copilului primul telefon când avea între 5 și 8 ani, iar peste o treime între 9 și 12 ani.

Adolescenții stau peste 3 ore pe zi pe telefon

Întrebați care a fost scopul de a le oferi copiilor propriul telefon cu conexiune la internet, participanții la studiu au menționat, în primul rând, pentru a fi în contact cu ei în orice moment.

În același timp, o treime dintre părinți au spus că nu vor ca cei mici să se simtă excluși social, dacă nu au un smartphone.

Potrivit sursei citate, cea mai mare parte a copiilor cu vârste între 5 și 12 ani petrec online între o oră și trei ore pe zi, în timp ce majoritatea adolescenților (13-17 ani) depășesc trei ore zilnic.

Cele mai utilizate aplicații/site-uri web în rândul copiilor sunt cele educaționale, urmate de jocuri video. De asemenea, aplicațiile de social media sunt folosite după vârsta de 9 ani, în special de către adolescenți.

Siguranța online

Referitor la subiectul siguranței online, majoritatea respondenților au spus că au discutat despre acest subiect cu copiii lor în ultimul an, de când copilul are între 5 și 8 ani.

„Totuși, ponderea ridicată a vârstei de 13 ani pentru prima discuție despre siguranța online arată o creștere a importanței acestui subiect în rândul părinților, în ultimii ani”, se menționează în concluziile cercetării.

În ceea ce privește cel mai bun mod de a-i educa pe copii privind siguranța digitală, datele centralizate de Google relevă faptul că utilizarea controlului parental scade odată cu vârsta copilului, întrucât doar 12% dintre părinții de adolescenți susțin că folosesc astfel de soluții, față de o treime pentru copiii de vârste mai mici. Peste 80% dintre părinții cu copii de 5 – 12 ani afirmă că folosesc acest tip de limite, dar în cazul adolescenților, doar un sfert dintre părinți recunosc faptul că dispozitivele sunt folosite de către copiii lor fără limită de timp.

Fricile părinților legate de consumul digital al copiilor lor

La întrebarea „Care este principala preocupare a părinților privind consumul digital al copiilor?”, răspunsul părinților cu copii de sub 9 ani se referă la conținutul sexual explicit. În cazul celor cu copiilor de 9-12 ani, cyberbullyingul este cel mai îngrijorător, în timp ce, în cazul adolescenților, manipularea online a copiilor (online grooming) generează cele mai mari preocupări în rândul părinților.

Studiul Google a fost realizat de Topline, companie specializată în studii de piață, în perioada august – septembrie 2024, pe un eșantion reprezentativ de 570 de persoane din România, părinți, cu vârste între 18 şi 65 de ani. Cercetarea face parte dintr-o analiză mai amplă, intitulată „EU Family Safety Survey 2024”, realizată la nivelul Uniunii Europene.

Inițiativele educaționale Google, precum „Eroii Internetului”, „Be Internet Citizens” și „Hit Pause” ajută părinții, profesorii, copiii și adolescenții să navigheze în lumea online în siguranță și cu încredere. Prin intermediul platformei Google.org, sunt sprijinite aproximativ 70 de organizații din Europa care oferă educație pentru alfabetizare digitală.

În același timp, soluțiile de control parental, ca „Family Link” și „YouTube Kids” oferă îndrumări adecvate vârstei.

Programul „Eroii Internetului”, lansat în anul 2020, include o programă educațională pentru profesori şi părinți și un joc online interactiv pentru copii, Interland. În cadrul programului, peste 35.000 de profesori au fost pregătiți în siguranță online.

Până în prezent, caravana „Eroii Internetului”, organizată de Adfaber şi Poliția Română, a ajuns în mai mult de 300 de școli din toată țara, rural și urban, cu peste 700 de acțiuni şi participarea a 30.000 de copii şi adulți. Cel mai recent, Google oferit un grant în valoare de 500,000 de dolari pentru susţinerea eforturilor educaționale legate de siguranța online către asociația Adfaber.

Pentru mai multe informații despre efectele pe care expunerea la ecrane le are asupra copiilor și soluții pentru limitarea acestora, poți accesa gratuit materialele (articole și webinarii cu psihologi, logoped, directoarea Agenției Naționale Antidrog) din cadrul campaniei de conștientizare “Copiii și ecranele. Cum să creștem copiii sănătoși și echilibrați în era tehnologiei”, pe care am inițiat-o în noiembrie 2023. Materialele se găsesc pe primul grup de Facebook pe această temă din România:

Grupul de Facebook “Copiii și ecranele”

Iar în aceste articole poți descoperi soluții utile pentru limitarea timpului petrecut de copii în fața ecranelor:

Parentingul anti-dopamină. 5 soluții care reduc nevoia copilului de ecrane și de dulciuri

Cum oprim ecranele fără dramă. Sfaturi de la psihologul canadian Dr. Vanessa Lapointe

Regula de aur pentru limitarea timpului copilului la ecrane, de la Patrick Ney, specialist în neurodezvoltare

Copilul stă mult la ecrane în vacanță? 5 pași ca să limitezi timpul pe telefon și tabletă

Sursa foto: Julia M Cameron, Pexels

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Ascultarea de bunăvoie. 9 principii de parenting și 7 condiții care îl fac pe copil să te asculte

0
Sursa foto: Freepik.com

Nu e ușor să fii părinte în ziua de astăzi. Pe de o parte, vrei să te asculte copilul, ca să nu repeți de 100 de ori sau să te enervezi, pe de altă parte, nu vrei să educi un viitor adult obedient, căruia îi e frică să-și spună părerea și care așteaptă mereu să-i spună cineva ce să facă. Așa că mergem pe sârmă, încercând să nu cădem nici într-o parte, nici în cealaltă, chiar dacă uneori facem adevărate piruete demne de dansatorii profesioniști.

Însă, chiar și așa, sunt lucruri pe care le putem face pentru a ne ajuta copiii să ne asculte de bunăvoie, astfel încât să nu asculte de frică, ci de drag. Săptămâna trecută, am discutat pe această temă în cadrul întâlnirii comunității Parenting 2.0 din luna februarie 2025.

Poți viziona înregistrarea aici (sau poți citi rezumatul sesiunii în continuarea articolului):

 

Dacă nu ai timp să asculți înregistrarea webinarului, citește, în continuare, principalele idei prezentate, punctate pe scurt. Dacă dorești să aprofundezi ceva, poți alege din înregistrare capitolul care te interesează – pentru aceasta, ai în primul comentariu sub videoul de pe YouTube codurile de timp cu ajutorul cărora poți sări direct la subiectul care te interesează.

Cele două extreme în care cad părinții când vine vorba despre ascultare

Atunci când vine vorba despre ascultare, mulți părinți cad în una dintre două extreme:

1. La o extremă se află parentingul autoritar, în care părintele poruncește, iar copilul ascultă și execută

În cadrul parentingului autoritar:

  • Părintele se așteaptă copilul să asculte fără să comenteze. Însă, asta are consecințe negative: copilul învață să fie un executant, un personaj secundar în povestea de succes a altuia.
  • Părerea, emoțiile și dorințele copilului sunt mai puțin importante decât cerința părintelui. În consecință, copilul simte că nu contează.
  • Copilul trebuie să facă imediat ce îi cere părintele, fără să pună la îndoială cerința. Astfel, cel mic învață să asculte orbește de oamenii cu autoritate care, astăzi, sunt părinții și cadrele didactice, dar în viitor vor fi prietenii, gașca, partenerul de cuplu, șeful, colegii mai autoritari etc.
  • Cât timp îi îndeplinește cerințele, părintele îl consideră un copil bun (copil bun = ascultător). Atenție, însă, cât timp părintele primește comportamentul dorit de la copil, poate rata importante semnale de alarmă!
  • Copilul este forțat să asculte și să execute. În funcție de personalitatea sa, acest copil fie va deveni un adult obedient, o victimă, fie va lua rolul autoritar, al agresorului, inclusiv în raport cu părinții, când va simți că are suficientă putere.

2. La cealaltă extremă se află parentingul permisiv, în care copilul poruncește, iar părintele ascultă și execută

În cadrul parentingului permisiv:

  • Părintele lasă copilul să facă orice dorește, când și cum dorește. Lipsit de o structură, de predictibilitate, de un program, copilul se simte nesigur.
  • Copilul e considerat rege, iar părintele îl servește, fiind la dispoziția lui pentru a-i îndeplini toate dorințele. Copilul nu învață să facă distincția dintre nevoi și dorințe și nu își dezvoltă autonomia, fiind dependent de alte persoane.
  • Părintele face tot posibilul pentru a-și feri copilul de orice frustrare. Copilul este privat de șansa de a învăța să facă față frustrărilor și de a învăța să-și regleze emoțiile dificile.
  • Părintele nu stabilește reguli sau limite. Copilul crede că i se cuvinte orice, fără nicio limită. Și poate permite să i se facă orice, fără nicio limită.
  • Părintele nu ghidează copilul, lăsându-l să se dezvolte natural. Copilul se simte dezorientat și lipsit de baza de siguranță, fiind nevoit să-și caute repere în afara familiei.

Echilibrul dintre extreme îl reprezintă parentingul echilibrat, conștient, cu limite cu blândețe.

În cadrul parentingului conștient, relația părinte-copil este bazată pe claritatea părintelui referitor la aceste 9 principii:

1. Atât părintele, cât și copilul sunt persoane la fel de valoroase și demne de iubire și respect, indiferent de vârsta lor.

2. Clarificarea rolurilor în relația părinte (adult emoțional, responsabil, care oferă) – copil (liber să să se bucure de copilărie, care primește și învață treptat să ofere, pe măsură ce este pregătit).

3. Relația nu este de superior care dă ordine și supus care ascultă și execută, ci de iubire și cooperare în cadrul unei echipe care are un scop comun.

4. Părintele este conștient că reprezintă modelul pe care îl preia copilul său. Cine este părintele contează mult mai mult decât ce face și decât ce spune. Dezvolt la mine trăsăturile pe care doresc să le aibă copilul meu când va fi adult.

5. Părintele își asumă responsabilitatea pentru dezvoltarea sa personală. Nu îi cere copilului să facă ceva ce nici el încă nu reușește să facă.

6. În relație există reguli și limite propuse de părinte, stabilite împreună, asumate de copil, menite să protejeze siguranța, sănătatea și bunul mers al lucrurilor.

7. Este datoria și responsabilitatea părintelui să cultive o relație de siguranță și încredere cu copilul, astfel încât copilul să se simtă în siguranță alături de părinte și să aibă încredere în el. Când copilului îi este frică de părinte și când se simte în pericol în prezența părintelui este un mare semnal de alarmă!

8. Fiecare (părintele și copilul) este bine intenționat și face cât poate de bine, cu resursele pe care le are, în fiecare moment.

9. Putem ieși din orice impas prin comunicare deschisă, cu empatie, înțelegere, acceptarea emoțiilor și ascultare activă

7 condiții pentru educarea ascultării de bunăvoie

1. Condiția principală: Relația de atașament sigur. Copilul se simte în siguranță alături de noi și are încredere în noi. Copilul se simte înțeles, acceptat și iubit cu adevărat. Simte că este văzut și auzit.

2. Copilul experimentează ascultarea și învață să asculte de la noi, pe măsură ce îl ascultăm când are un mesaj de transmis.

3. De fiecare dată când avem posibilitatea și este potrivit, îi îndeplinim cerințele, dorințele și așteptările.

4. Copilul știe că suntem bine intenționați și nu dorim să-l manipulăm sau să-l forțăm.

5. Copilul are opțiuni și este încurajat să facă alegeri potrivite vârstei.

6. Nu forțăm copilul atunci când nu vrea să facă ceva și nu îl pedepsim că nu a făcut ce a promis că face sau că a încălcat limita.

7. Discutăm și găsim soluțiile potrivite. Vedem ce îl determină pe copil să nu asculte și îl ajutăm să învețe. Pornind de la nevoia copilului și nevoia noastră, găsim numitorul comun.

Dacă dorești să vizionezi înregistrarea Webinarului pentru a detalia anumite aspecte, apasă pe butonul de mai jos:

ÎNREGISTRARE WEBINAR „ASCULTAREA DE BUNĂVOIE”

Citește și:

Părintele-alchimist: Cum transformăm tensiunea în iubire atunci când copilul nu ascultă

Ce fac părinții pe care îi ascultă adolescenții

Oana Moraru: „Nu e niciodată vina copilului dacă este foarte neascultător”

Copilul nu ascultă? 5 greșeli de comunicare ale părinților care provoacă neascultarea copiilor

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Freepik.com

 

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

Ce zice ministrul Rafila despre închiderea școlilor: „Am spus acest lucru încă de la început”

0
Sursa foto: Guvernul României

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a precizat că nu susține închiderea școlilor, în contextul numărului mare de viroze respiratorii, și a subliniat că elevii cu infecții respiratorii nu trebuie trimiși în colectivitate.

„Am spus acest lucru încă de la început: nu sunt un adept al închiderii școlilor. Cred că dacă fiecare inspectorat școlar sau fiecare școală ia măsurile despre care discutăm de ani de zile, respectiv informarea prealabilă a părinților, încât dacă sunt copii cu infecții respiratorii să nu îi trimită în colectivitate, iar dacă acești copii care au infecții respiratorii vin în mediul școlar și prezintă simptomatologie de infecție respiratorie, atunci să ia legătura cu familia, să-i izoleze. Cred că e cea mai bună soluție să menținem activitatea didactică în funcțiune”, a declarat ministrul Sănătății, joi, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.

El a menționat că „foarte multe familii au fost traumatizate de măsurile excesive” luate în timpul pandemiei în ceea ce privește închiderea școlilor. Când s-a luat această decizie, la nivel național se înregistrau 35 de cazuri de infecție cu COVID-19 pe săptămână, a precizat Alexandru Rafila.

„Eu, sigur, nu pot să zic că eu personal am fost traumatizat, dar foarte mulți copii, foarte multe familii au fost traumatizate de măsurile excesive care au fost luate în pandemie în ceea ce privește închiderea școlilor. Țin minte, când s-au închis școlile în România, aveam la nivel național 35 de cazuri de infecție cu COVID-19 într-o săptămână, deci aveam câteva cazuri pe zi, și s-a luat decizia închiderii școlilor. Eu, și atunci, când am făcut parte dintr-un comitet tehnic, care a fost la un moment dat consultat, mi-am exprimat același punct de vedere”, a mai precizat el.

În ce condiții pot fi închise școlile în sezonul virozelor

Pe de altă parte, Rafila a admis că pot exista „situații punctuale”, dacă numărul de îmbolnăviri dintr-o clasă e „foarte mare”. O astfel de măsură va fi discutată la nivelul Direcției de Sănătate Publică, a mai spus el.

„Sigur, pot fi situații punctuale, într-o anumită clasă, unde numărul de îmbolnăviri e foarte mare, dar nu trebuie să existe o regulă în închiderea unităților școlare în această perioadă. Dar, repet, măsurile le vom discuta cu fiecare direcție de sănătate publică în parte, care trebuie să reprezinte organismul autorității Ministerului Sănătății în teritoriu, care trebuie consultat când se intenționează luarea unor astfel de măsuri”, a evidențiat ministrul.

Alertă: număr record de viroze respiratorii

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat joi un număr „record” de viroze respiratorii, totalizând peste 170.000 de cazuri la nivel național în perioada 27 ianuarie – 2 februarie. În aceeași perioadă, un număr de 12.583 de cazuri de gripă au fost confirmate clinic.

Este vorba despre „cel mai intens sezon” în privința numărului de viroze respiratorii, din ultimii ani, a declarat Rafila. Numărul cazurilor este cu 27,2% mai mare față de perioada similară a anului trecut și cu 49% mai mare față de media celor cinci sezoane anterioare.

„Nu numai în România, și la nivelul Europei este cel mai intens sezon. Nu aș spune grav, dar este cel mai intens sezon în care apar viroze respiratorii. Această cifră săptămânală, de peste 170.000 de cazuri de viroze respiratorii, n-am mai avut-o de foarte, foarte mulți ani. (…) 172.877 cazuri de infecții respiratorii, înregistrându-se cu 27,2% mai multe cazuri decât în sezonul precedent, în aceeași săptămână – comparăm aceleași săptămâni. Și poate aici e cel mai semnificativ: cu 49% mai mult decât media celor cinci sezoane anterioare. Deci, avem, practic, dacă comparăm cinci sezoane anterioare cu acest an, avem cu 50% mai multe cazuri în săptămâna de raportare despre care v-am spus”, a explicat ministrul.

Citește și:

Când să NU duci copilul la școală. Reguli de la Ministerul Sănătății, în sezonul virozelor

De la ce temperatură vorbim de febră la copii? Răspunsul pediatrului Mihai Craiu

Ce facem și ce NU facem când copilul are gripă. 10 sfaturi de la Dr. Mihai Craiu

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Guvernul României

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

O metodă simplă prin care copilul își poate exprima furia fără să sufere nimeni

0
Sursa foto: Freepik.com

Atunci când sunt mici, copiii își exprimă emoțiile exact așa cum le simt, în forma lor naturală, brută. Apoi, pe măsură ce cresc, părinții, bunicii și, de cele mai multe ori, și educatorii, învățătorii, profesorii îi învață să-și reprime emoțiile.

Desigur, nimeni nu spune explicit „Copile, reprimă-ți emoțiile!” Acest lucru se întâmplă implicit, luând forme precum:

„Nu mai plânge, că nu ți s-a întâmplat nimic.”

„E urât să te comporți așa.”

„Nu te iubesc dacă mai continui să plângi/țipi.”

„Ești băiat și plângi ca o fată…”

„Fetele mari nu plâng. Te porți ca o fetiță mică.”

„Trebuie să-ți iubești fratele/sora, nu să o lovești.” etc.

Și așa, pe măsură ce cresc copiii, încep să adune o mulțime de emoții reprimate, despre care știu că le este interzis să le exprime. Și așa pot apărea comportamente agresive inexplicabile, schimbări de dispoziție, stări de tristețe și apatie sau chiar reacții psihosomatice: dureri inexplicabile de cap, de burtică, stări de febră, nervozitate accentuată, depresie etc.

Copilul continuă să crească și ajunge la vârsta adolescenței. Adolescenții o duc mai bine din acest punct de vedere, căci, în contextul revoltei pe care o manifestă, reușesc să-și exprime emoțiile și asta îi ajută, chiar dacă este deranjant pentru adulți.

Apoi, adolescența trece, la fel și curajul pe care îl simțea atunci, persoana să maturizează și revine la ce s-a obișnuit din copilărie să facă: să-și reprime emoțiile despre care a învățat că sunt rele. Și, din această cauză, foarte mulți adulți ajung să aibă diferite afecțiuni, mai grave sau mai puțin grave, pe fond emoțional, sau pe fond nervos, pe fond de stres, cum am auzit spunându-se mai des. Stresul, nervii sunt, de fapt, emoții percepute drept negative pe care persoana nu reușește să le gestioneze, nu știe cum să le exprime și, cel mai frecvent, le ignoră până când acestea dau pe dinafară și încep să afecteze corpul fizic sau relațiile cu oamenii apropiați.

Așadar, pentru ca o persoană să nu se îmbolnăvească pe fond emoțional la maturitate, este important să învețe din copilărie cum să-și regleze emoțiile. Și îți dorești să-ți înveți copilul cum să-și regleze emoțiile, deoarece vrei că el să fie sănătos în prezent și pe termen lung și îți dorești să aibă relații frumoase cu oamenii din viața lui.

Lista nemulțumirilor

Îți voi prezenta, în cele ce urmează, o metodă simplă prin care îți poți ajuta copilul să-și exteriorizeze emoțiile, să scoată din el, să exprime gândurile și emoțiile dificile pe care le are.

Părinții sunt în căutare de soluții concrete, căci, atunci când conștientizează necesitatea ca cel mic să-și exprime emoțiile, nu știu exact ce ar putea face și întrebarea care le vine este: „Și ce să fac? Să-l las să se lovească singur sau să-i lovească pe alții?”

Să accepți emoția unui copil înseamnă să o recunoști, să-i oferi copilului dreptul de a simți această emoție, nu să-i transmiți ideea că a simți respectiva emoție e greșit. E important ca fiecare copil să știe de mic că este în regulă să simtă absolut orice emoție.

Apoi, un alt subiect de discuție este modul în care își exprimă această emoție, ce face cu ea.

Așadar, cum îl putem ajută pe copil să-și exprime furia fără să facă rău unei alte persoane?

Soluția a fost aplicată de psihologul rus Elena Dotzenko, expertă în cadrul proiectului Tender Bean, cu fetița ei. Mama a observat că, în ultima perioadă, fiica sa era mai apatică, mai tristă, irascibilă și plângea des, ceea ce însemna că există o agresivitate reprimată.

Și i-a spus fetiței: „Probabil sunt lucruri din viața ta care nu îți plac, care te nemulțumesc. Sau persoane. Hai să facem o listă a nemulțumirilor. Să fie cât mai plină, astfel încât să nu rămână nimic pe dinafară. Voi scrie cuvânt cu cuvânt exact ce îmi spui tu. Să ne incluzi și pe mine și pe tati, pentru că, probabil, și noi te enervăm.”

Fetița s-a bucurat, s-a entuziasmat și a început să spună. Este adevărat, a fost mai greu la început. Cu ajutorul încurajărilor mamei, fetița a fost ajutată să-și aducă aminte de situațiile și persoanele care îi provoacă furie. Mama a insistat ca fiica sa să nu se abțină nici de la exprimări, să spună lucrurile exact așa cum îi vin.

Pe măsură ce spunea lucrurilor pe nume și își exterioriza gândurile și sentimentele, fetița devenea tot mai veselă și mai activă. A început apoi să sară, să dea din mâini și să râdă.

După completarea întregii liste de nemulțumiri, fetița a rugat-o pe mama ei să i-o citească de trei ori. În timp ce mama citea, fetița gesticula și aproape că juca pantomimă, manifestându-și emoțiile prin acele gesturi.

La final, era fericită și a spus că demult nu s-a simțit atât de ușurată.

Acest exercițiu terapeutic poate funcționa la fel de bine și pentru copilul tău, cu condiția să respecți aceste reguli:

  • Să fii cât mai detașat/ă și obiectiv/ă. Asta înseamnă să nu judeci și să nu îți manifești și tu supărarea împotriva unei persoane care poate că ți-a supărat copilul
  • Să nu critici copilul
  • Să nu judeci comportamentul copilului și al celorlalte persoane
  • Să nu dai sfaturi
  • Să nu iei lucrurile personal, ceea ce înseamnă să nu te superi pe copil orice ar spune în acel moment
  • Să nu încerci să-l liniștești sau să-l consolezi
  • Acceptă necondiționat copilul în acele momente

În felul acesta, copilul va avea contextul emoțional potrivit pentru a-și exterioriza în siguranță emoțiile și trăirile, astfel încât să se elibereze de ele.

În același timp, îți poți ajuta copilul să găsească modalități de a-și exprima emoțiile în mod constant. Oricum, acest exercițiu poate fi reluat dacă observi că este din nou nevoie de el.

Educația emoțională a copilului este un proces continuu și tu, ca părinte, e important să îl monitorizezi și să intervii cu instrumente mai puternice atunci când vezi că cel mic are nevoie de ajutor.

Citește și:

Ce înseamnă educație emoțională sănătoasă? 9 abilități emoționale de care au nevoie copiii

Cum arată „cușca emoțională”, blocajul emoțional care îi ține pe copii pe loc

Daniel Goleman spune care sunt cele 9 emoții toxice care generează boli

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Freepik.com

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

Nu mai putem continua așa! Noul ministru al Educației a spus care sunt problemele sistemului de educație din România

1
sursa foto: captura video podcast George Buhnici

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că sunt necesare o altă arhitectură şi un alt model pentru sistemul educațional, întrucât cu cel actual „nu se mai poate continua”.

Daniel David a participat miercuri la prezentarea primului Raport Național privind Alfabetizarea Numerică, care arată că peste o treime dintre elevi sunt afectați de analfabetismul numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative.

„Cea mai mare parte a comentariilor este legată de titularizare. Știu că este o problemă şi știu că este un sistem care este mai atipic, nu prea găsești în alte țări. În același timp, este un sistem cu care noi ne-am obişnuit şi probabil că va trebui gândit. Cum? Nu ştiu încă, de aceea spuneam că vreau să fac această analiză, comparație între diverse țări. Va trebui să venim cu un sistem care să întărească lucrurile bune. Sunt temele mari – Evaluările naționale la clasa a VIII-a, mai este undeva? Sistemul nostru, când te uiți, nu prea seamănă cu ce avem în alte țări. Titularizarea, trecerea de la clasa a IV-a la a V-a acolo unde se dă examenul. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le problematizăm, dar asta după ce facem un diagnostic. (….) Este clar că cu sistemul educațional de acum nu mai putem continua”, a susținut ministrul.

Analfabetismul funcțional, o problemă de securitate națională

În opinia sa, și Evaluarea Națională ar putea fi analizată la un moment dat.

„Și Evaluarea Națională poate va trebui analizată la un moment dat. Eu nu aş avea o problemă cu modelul actual. Nu am reflexul să vin să schimb lucrurile. Vreau să salvez lucrurile bune. Numai că deocamdată, când mă uit la acest rezultate, este clar că ne trebuie o altă arhitectură și un alt model”, a afirmat Daniel David.

El este de părere că, în situația în care aproape jumătate dintre absolvenții de liceu se află în zona analfabetismului funcțional, aceasta devine o problemă de securitate națională.

„Când tu scoți aproape jumătate din absolvenții de liceu, îi scoți în zona de analfabetism funcțional, nu mai este o problemă așa, corectăm ceva, cândva. Este o problemă de securitate națională”, a spus ministrul Educației.

Problemele învățământului de la sate, în atenția ministrului Educației

Potrivit acestuia, este necesară o schimbare completă a modului în care se învață în mediul rural.

„Cred că în zona rurală ne trebuie o schimbare completă. Ce avem acum nu mai poate continua. Toată lumea spune: hai să ducem școli, microbuze. După mine este o greșeală. Noi încă avem mulți copii în mediul rural, mulți. Dar nu mai este ca pe vremea lui Spiru Haret, când erau concentrați şi când făceai o clasă aveai 30-40 de copii în toate comunele. Acum ai școli cu șapte-opt copii, cu 10, cu 4. Ai profesori care țin simultan lecțiile la niveluri diferite. N-ai cum să asiguri calitate, nu se poate. Ce se pilotează în acest moment la nivelul ministerului n-a fost ideea mea, dar îmi place, o întăresc și dau bani în direcția respectivă, este ideea unor campusuri în mediul rural. Adică, pe o arie, și hotărâm, nu știu, 50-70-100 de km, îi aduci pe toți copiii într-un campus în care nu mai sunt 10, sunt 50 sau sunt 70, în care poți să duci profesori de calitate pe care să-i plătești bine, în care poți asigura masă sănătoasă, dacă e nevoie şi cazare. Nu mai îți trebuie 5.000 de microbuze să meargă de la un sat la altul, îți trebuie mai puține microbuze care să și funcționeze, să nu se strice pe drum”, a explicat Daniel David.

Ministrul a mai spus că una dintre cele mai mari probleme în mediul rural este aceea că nu sunt suficiente resurse pentru a duce profesori de calitate în acele zone.

„Adevărul este că nu ai suficiente resurse să duci profesori de calitate în acele zone, ăsta este adevărul. (…) Ideea că mai putem funcționa așa în mediul rural eu cred că este o greșeală”, a afirmat ministrul Daniel David.

Citește și:

Ce salarii ar trebui să aibă profesorii din România. Ministrul Educației: „De aici, lucrurile cresc în funcție de gradul didactic”

Dictarea, interzisă în școlile din România?! Ministrul Educației: „Măsura trebuie să fie drastică”

Marea schimbare pe care vrea să o facă noul ministru al Educației: „Am de gând să încep corectarea acestui lucru”

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

Ministerul Educației spune care este, de fapt, marea schimbare din sistemul de învățământ: „Poate fi definită în două cuvinte”

0
Sursa foto: Freepik.com

Secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Bogdan Cristescu, a precizat luni, referindu-se la planurile-cadru puse în consultare, că nu a fost eliminată nicio disciplină. Mai mult, oficialul a spus care este, de fapt, marea schimbare propusă de noile planuri-cadru.

„Unul dintre lucrurile pe care simțim nevoia să le precizăm este că definiția trunchiului comun a fost modificată. Deci, rugăm colegii profesori ca, atunci când se uită în aceste planuri-cadru, să nu se mai uite la trunchiul comun cu aceiași ochi cu care se uită la trunchiul comun în vigoare. Legea Educației a modificat trunchiul comun și atunci acest trunchi comun este valabil pentru toți elevii de liceu din România, spre deosebire de situația actuală în vigoare, când trunchiul comun era caracteristic doar filierelor. (…) Prin propunerea de proiect de plan-cadru, trunchiul comun este unic tuturor”, a spus secretarul de stat.

El a precizat că prin planurile-cadru nu a fost eliminată nicio disciplină.

„Nu s-a scos nicio disciplină, sub nicio formă disciplinele nu au fost eliminate sau scoase. Ceea ce s-a intervenit, a fost scos caracterul obligatoriu același unic pentru toți elevii în materie de conținuturi”, a arătat Cristescu, care a participat luni la o sesiune live de informare privind planurile-cadru pentru liceu puse în dezbatere publică de Ministrul Educației și Cercetării.

În opinia sa, planurile-cadru vor aduce „flexibilitate și autonomie”.

Marea schimbare poate fi definită în două cuvinte

„Dacă ar fi să spun în două cuvinte marea schimbare pe care o aduc aceste planuri-cadru, marea schimbare poate fi definită sau caracterizată în două cuvinte: flexibilitate și autonomie. Flexibilitate crescută pentru școală și pentru profesori, autonomie pentru școală și pentru profesori, iar decizia elevului crescută foarte mult de la vârsta de 17 ani”, a arătat secretarul de stat.

Potrivit acestuia, după planurile-cadru vor fi realizate programele școlare, apoi se va trece la formarea cadrelor didactice, vor fi realizate manualele și se va face normarea.

„După planurile-cadru urmează programele școlare. Conținuturile și temele vor fi discutate în cadrul programelor școlare. După programele școlare urmează formarea cadrelor didactice pentru a le implementa, ceea ce noi numim abilitare curriculară, iar apoi urmează dezvoltarea manualelor pentru disciplinele obligatorii. După ce avem manualele școlare, apare imediat discuția legată de normare, de felul în care o școală își organizează orarul”, a mai afirmat Cristescu.

Când vor intra în vigoare noile planuri

El a susținut că, în cazul în care lucrurile vor merge „conform planului”, planurile-cadru vor intra în vigoare în anul școlar 2026-2027.

„Trebuie să avem în vedere două etape importante, și anume faptul că, așa cum este prevăzut acum, dacă lucrurile vor merge conform planului, planurile-cadru pe care le propunem vor intra în vigoare din anul școlar 2026-2027. Deci, pentru elevii care sunt acum în clasa a VII-a, iar schimbarea majoră pe care o propunem noi, și anume partea de specializare accentuată care începe doar din clasa a XI-a, va începe pentru elevi în anul școlar 2028-2029, urmând ca la finalul anului școlar 2029-2030 să avem primul ciclu de liceu care a trecut prin aceste schimbări”, a precizat Cristescu.

El a mai declarat că examenul de Bacalaureat va avea programă care va deriva din programa școlară care este etapa următoare a planurilor-cadru puse în consultare.

„Ideea de bază este să nu interpretăm propunerea de planuri-cadru prezentă prin prisma examenului de Bacalaureat așa cum este acum. (…) În urma analizei pe care am făcut-o, numărul de norme rămâne constant sau chiar crește”, a mai spus secretarul de stat în Ministerul Educației și Cercetării. Totodată, el a subliniat că propunerea de planuri-cadru respectă legislația în vigoare.

Citește și:

Top licee din București cu cele mai mari medii la Bacalaureat

Profesorul Radu Gologan: Bacalaureatul nostru este învechit și nu verifică competențele unui elev de 18 ani

Ce salarii ar trebui să aibă profesorii din România. Ministrul Educației: „De aici, lucrurile cresc în funcție de gradul didactic”

 

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

 

Sursa foto: Freepik.com

 

 

 

 

Vrei să afli ce fel de părinte ești?

Abonează-te gratuit la newsletterul nostru și primești pe email un exercițiu pentru a descoperi ce fel de părinte ești. PLUS articole exclusive, soluții la provocările tale și invitații la evenimente gratuite de parenting!

 
 
 
 

Avem grijă de datele tale personale! Te poți dezabona oricând.

Istoria, eliminată pentru acești elevi de liceu. Vor învăța doar despre Holocaust și comunism

0
Sursa foto: Andrea Piacquadio, Unsplash

Istoria ar putea deveni…. istorie pentru elevii de clasa a XII-a, specializarea mate-info. Aceştia ar putea să nu mai fie obligaţi să studieze anumite materii începând de anul viitor. Este vorba despre un proiect lansat recent de Ministerul Educaţiei care a stârnit un val de critici în rândul cadrelor didactice. Iar modificări ar putea să apară şi pentru elevii de la profilul uman.

Istoria este una dintre materiile care va fi tăiată la jumătate, cel puţin pentru elevii de la profilul real, alături de Biologie şi Geografie. Elevii de la uman nu vor mai studia obligatoriu, în clasele a XI-a şi a XII-a, Matematică, Chimie şi Fizică.

În acest context, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti a fost prima care a criticat public reducerea orelor de Istorie, propusă în noile planuri-cadru. Reprezentanţii facultăţii avertizează asupra unor probleme majore şi consideră că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a şi a XII-a reprezintă o eroare gravă care va limita accesul multor elevi la o înţelegere profundă a istoriei.

O reacţie a venit şi din partea Universităţii de Vest Timişoara care spune că, „eliminarea unor discipline precum Istoria şi Geografia este o măsură contraproductivă, adică va duce la creşterea analfabetismului funcţional şi nu la diminuarea acestui fenomen”.

Dascălii ar urma să predea doar Istoria Holocaustului şi Istoria Comunismului. De altfel, tot mai multe facultăţi de Istorie din ţară atrag atenţia că este absolut imposibil ca istoria românilor şi cea universală să fie parcurse în doar doi ani cu o singură oră pe săptămână.

Oficialii vor să le dea acum şansa elevilor să se pregătească intensiv la materiile care îi atarg şi îi ajută în viitoarea profesie. S-a vorbit în dezbaterea publică de la Ministerul Educaţiei şi de temerea dascălilor că vor rămâne fără ore, iar oficialii de la Minister au spus că numărul de norme rămâne constant sau chiar creşte. În plus, reducerea numărului de elevi la clasă are ca efect creşterea numărului de clase, deci creşterea normelor, drept urmare nu ar trebui să existe îngrijorări din acest punct de vedere.

Reacţia ministrului Daniel David

Ministrul Educației a publicat luni pe blogul personal un răspuns la un articol publicat recent de președintele Academiei Române, „în care se vorbește, cu referire la planurile-cadru pentru învățământul liceal puse recent în consultare/dezbatere, despre o nouă ofensivă contra istoriei și geografiei”.

„Inițial am fost surprins, atât de titlu – amândoi știind că atâta timp cât sunt eu ministru, de la acest nivel nu va fi vreo ofensivă contra acestor domenii –, cât și de mesajul public, când de fapt noi doi am început deja să discutăm despre cum ar putea arăta o soluție bună pentru aceste domenii. Asta este ceva ce ne leagă, dincolo de multe viziuni diferite, și anume preocuparea pentru identitatea și cultura națională bine făcute. Apoi am văzut asta ca o oportunitate de clarificare, încurajare și parteneriat, ceea ce fac succint aici.

Așadar, îl întreb pe președintele Academiei Române dacă ne place cum actualul sistem de educație ne tratează copiii și domeniile legate de identitatea/cultura națională. Mie, nu (și știu că nici lui)! Mă uit la testele naționale și internaționale și sunt extrem de îngrijorat când văd procente adesea de peste 40% sub sau la limita funcționalității. Mă uit în jur și văd prea mulți copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoștiințifice, fac confuzii grosolane în geografia țării, latina devine subiect de ironii etc”, scrie Daniel David.

Citește și:

Ce salarii ar trebui să aibă profesorii din România. Ministrul Educației: „De aici, lucrurile cresc în funcție de gradul didactic”

Dictarea, interzisă în școlile din România?! Ministrul Educației: „Măsura trebuie să fie drastică”

Marea schimbare pe care vrea să o facă noul ministru al Educației: „Am de gând să încep corectarea acestui lucru”

Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă clopoțelul din dreapta sus):

Canalul Whatsapp Parenting 2.0

Sursa foto: Andrea Piacquadio, Unsplash