Deciziile de schimbare a sistemului de educație anunțate de noul ministru Daniel David au creat un adevărat scandal în mediul academic, nu toată lumea fiind mulțumită de noile măsuri.
Astfel, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti și-a exprimat ”dezacordul profund” faţă de propunerile de modificare a planurilor-cadru, în special în ceea ce priveşte reducerea drastică a orelor alocate disciplinei Istorie.
”Aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, afirmă reprezentanţii facultăţii.
Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti avertizează, într-un comunicat de presă, asupra consecinţelor grave ale reducerii orelor de istorie în noul curriculum şcolar.
„Aceste modificări vor avea un impact negativ”
”Considerăm că aceste modificări vor avea un impact negativ asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice şi consolidării unei societăţi democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raţionale, vulnerabilitatea în faţa pseudo-ştiinţei, succesul teoriilor xenofobe şi conspiraţioniste”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii facultăţii atrag atenţia asupra unor ”probleme majore”, arătând că eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a şi a XII-a este o ”eroare gravă”, care va priva o mare parte dintre elevi de o înţelegere aprofundată a istoriei naţionale şi universale.
”O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a şi a X-a, aşa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experienţă şi expertiză pe care o avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuşi riscului de a deveni analfabeţi funcţional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială şi disfuncţională asupra trecutului. Orele de istorie din învăţământul liceal au rolul de a consolida informaţiile şi competenţele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul şi viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze raţional realitatea socială înconjurătoare. Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor şi a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învăţământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, aşa cum se prefigurează în proiectul planului-cadru prezentat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”, susţin ei.
”O decizie absolut surprinzătoare”
Totodată, aceştia afirmă că eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este ”o decizie absolut surprinzătoare” şi care va avea multiple consecinţe negative.
”Gândirea şi cunoaşterea istorică fac parte din nucleul solid al educaţiei umaniste europene de secole, este fundamentul concepţiei noastre despre lume, societate şi cultură. Subminând importanţa sa în formarea unui cetăţean responsabil şi informat, capabil să înţeleagă complexitatea societăţii contemporane, contribuim la destrămarea unui model cultural care ne face români, europeni, oameni moderni!”, susţin reprezentanţii Facultutăţii de istorie.
Potrivit sursei citate, reducerea drastică a timpului dedicat educaţiei istorice va avea un impact negativ direct asupra dezvoltării competenţelor civice.
”Limitarea serioasă a cunoştinţelor şi a educaţiei istorice propusă în actualul proiect, fragilizează pe tinerii cetăţeni ai acestei ţări, diminuându-le capacitatea de a distinge între adevăr şi fals, limitându-le capacitatea de a participa în mod critic şi informat la viaţa democratică. Într-o lume unde bombardamentul informaţional este dublat de proliferarea falsurilor de tot felul, inclusiv a celor care privesc trecutul, studiul istoriei este esenţial pentru dezvoltarea discernământului critic, a capacităţii de analiză a informaţiilor şi a înţelegerii perspectivelor socio-culturale multiple”, arată ei.
Prin planul-cadru propus, educaţia naţională îi abandonează pe tineri
Totodată, susţin aceştia, Planul-cadru propus de Ministerul Educaţiei afectează şi mecanismele formării identitare.
”Istoria ne învaţă despre trecutul comunităţii din care facem parte şi este o componentă esenţială în formarea identităţii naţionale. Acest rol este extrem de important, deoarece fiecare individ şi grup uman are nevoie de «ancore identitare» care să-l ajute să se orienteze într-o lume din ce în ce mai complexă; pe de altă parte, excesele în definirea identitară au alimentat de-a lungul timpului destule derapaje, fenomene de xenofobie şi chiar conflicte politice şi/sau militare. Prin planul-cadru propus, educaţia naţională îi abandonează pe tineri, expunându-i fără instrumente de analiză şi evaluare în faţa discursurilor identitare ireale, xenofobe, rasiste, bazate pe falsuri şi iraţional”, mai scrie în comunicat.
De asemenea, reprezentanţii Facultăţii de Istorie susţin că, în absenţa unei abordări mai cuprinzătoare, introducerea unor cursuri tematice precum ”Istoria evreilor. Holocaustul” şi ”Istoria comunismului din România”, deşi foarte necesare, pot fi grav deservite prin neintegrarea lor într-o abordare mai amplă şi sistematică a istoriei generale din care aceste tragice fenomene fac parte.
Potrivit sursei citate, pentru a obţine efectele pozitive dorite, pentru a deveni în mod real şi eficient instrumente care întăresc cunoaşterea şi atitudinile critice şi mature intelectual, aceste cursuri trebuie să fie studiate ca parte a unui parcurs curricular mai amplu, care să ofere elevilor o perspectiva coerentă asupra trecutului. Riscul major al plasării lor într-un context educaţional necorespunzător este promovarea unor efecte contrarii celor dorite.
Planurile lui Daniel David „nu răspund necesităţilor şi schimbărilor cu care ne confruntăm”
”Analizând proiectul planurilor-cadru prezentate de Ministerul Educaţiei considerăm că acestea nu răspund necesităţilor şi schimbărilor cu care ne confruntăm, puse în evidenţă de fenomenele sociale şi culturale actuale. Din cele enumerate mai sus putem înţelege ce rol nou şi indispensabil joacă, în societatea de astăzi, cunoaşterea istorică: aceasta participă la educarea oamenilor pentru a distinge între realitatea faptelor şi ficţiune, între adevăr şi fals, între valorile şi modele politice şi civice constructive, participative şi umaniste şi ideologiile sau regimurile politice violente, liberticide şi genocidare. Fenomenul fake-news este una din marile probleme ale lumii contemporane. Abundenţa informaţională şi goana după senzaţional a multor mijloace mass-media face ca ştirile neverificate, unele produse cu intenţie, altele cauzate doar de neînţelegeri şi comoditate intelectuală, să inunde spaţiul public şi să genereze numeroase confuzii în societate. Prin sporirea capacităţii de a distinge adevărul de fals, prin cultivarea multiperspectivităţii şi a respectului pentru diversitate, prin educarea simţului complexităţii şi a sensibilităţii pentru dimensiunea temporală, cat şi prin dezvoltarea sentimentelor de solidaritate socială, cunoaşterea istorică este un element ce ridică nivelul de competenţă civică şi contribuie la consolidarea societăţii democratice”, scrie în comunicat.
Ca urmare, Facultatea de Istorie solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării o reevaluare urgentă a deciziei privind reducerea orelor de istorie, insistând asupra necesităţii unui curriculum echilibrat care să acorde importanţa cuvenită acestei discipline fundamentale pentru formarea viitorilor cetăţeni.
”Considerăm esenţială asigurarea unor oportunităţi egale de acces la o educaţie istorică solidă, pentru a contribui la dezvoltarea unei societăţi democratice, responsabile şi informate”, se mai arată în comunicat.
