Majoritatea părinților ajung, la un moment dat, în situația în care copilul, supărat fiind pe ei sau pe alte persoane, folosește cuvinte urâte. De multe ori, părinții rămân șocați de aceste ieșiri și nu știu care este cel mai bun mod de a reacționa.
Iată ce ne-a scris o mamă aflată în căutarea unei soluții la această problemă:
„Ce facem când copilul vorbește urât? Exemplu: răcit fiind, mergem la doctor și îl roagă să respire, să deschidă gura etc. Și el îi spune: „Du-te în pana mea că eu nici nu vroiam să vin aici”. Mai folosește și cuvinte gen „nebuno, proasto” (Deși îi spun mereu că aceste expresii sunt foarte urâte, că nu ar trebui să le folosească un copil educat, că nu este frumos, le tot folosește în special când e nervos că nu poate face ceva ce-și dorește pentru că nu are voie sau, din contra, când trebuie să facă ceva de care nu e foarte încântat.”
Uneori, mai ales când sunt mici și încă nu cunosc bine semnificațiile cuvintelor, copiii pot spune cuvinte urâte doar pentru că le-au auzit în altă parte, la grădiniță sau la desenele animate, și li s-au părut neobișnuite sau le-au auzit pe alte persoane folosindu-le în anumite contexte.
În acest caz, reacția părintelui de șoc sau de mirare complică lucrurile, căci cel mic va fi intrigat și atras tocmai de reacția părintelui, nu de cuvântul în sine. De aceea, va repeta cuvântul doar pentru a vedea din nou și din nou acea reacție, spre exasperarea adultului.
De aceea, dacă ai un copil mic care se întâmplă să spună cuvinte urâte, comportă-te cât mai natural în timp ce îi explici că nu este în regulă să folosească aceste cuvinte și că există alte cuvinte, frumoase, pentru a exprima ceea ce dorește să exprime.
Iar atunci când copilul are nevoie de mai multă atenție și de mai multă conectare și comunicare cu părinții lui decât le primește în mod obișnuit, văzând reacțiile speciale ale adulților, poate simți că primește atenție, ceea ce îl poate determina să o ceară în acest mod. Astfel, poți preveni această problema acordându-i permanent celui mic atenție și discutând cu el despre subiectele care îl preocupă.
Citește și:
Modul sănătos de a exprima verbal emoțiile negative
Oana Moraru, despre principalele motive pentru care copilul preșcolar e nervos, țipă și vorbește urât
Când un copil mai mare vorbește urât
De cele mai multe ori, însă, în special în cazul copiilor mai mari, prin cuvintele urâte, ei își exprimă emoțiile dificile pe care le simt, precum furia, frustrarea, nemulțumirea, supărarea, nervozitatea etc.
Cel mai la îndemână pentru cei mai mulți părinți este să îi aducă argumente logice, să spună că expresiile sunt urâte, că nu ar trebui să le folosească și că un copil educat nu le utilizează. Însă, în felul acesta, părintele încearcă să trateze doar efectul, cauza rămânând neschimbată. Și acesta este motivul pentru care cuvintele și insistențele părintelui nu au niciun efect: copilul nu știe ce altceva să facă pentru a-și exprima supărarea.
Ce este important să știi de la bun început este că e foarte bine că al tău copil își exteriorizează aceste emoții, că le exprimă. Alternativa ar fi să le reprime, ceea ce ar putea duce, prin somatizare, la boli fizice sau chiar la tulburări de personalitate, dacă problema se prelungește.
Conștientizarea emoțiilor dificile
Următorul pas este să-l ajuți pe copil să devină conștient de emoțiile negative pe care le simte. Discută cu el despre ceea ce simte, despre cauzele emoțiilor sale și spune-i că este normal să simtă ceea ce simte, chiar dacă nu se simte confortabil cu aceste emoții.
Și îi mai poți spune că, atâta timp cât nu știi exact ce simte și din ce cauză simte, nu poate schimba lucrurile în sensul calmării respectivei stări emoționale.
Citește și:
Copilul te sfidează și vorbește urât? Laura Markham prezintă 3 pași pentru o comunicare cu respect
Copilul tău se comportă urât? De ce e nevoie să-l iei atunci în brațe
Exprimarea emoțiilor dificile într-un mod sănătos
Apoi, ajută-l să-și exprime emoțiile negative pe care le simte într-un alt mod mai constructiv și în care nu sunt deranjate alte persoane. Îl poți întreba cum anume s-ar putea exprima altfel decât vorbind urât și așteaptă să vezi ce îți răspunde.
Dacă nu primești niciun răspuns sau dacă spune că nu știe, îi poți sugera să facă cel mai simplu lucru posibil în această situație: să numească în cuvinte emoția și cauza ei.
De exemplu: „Mă simt foarte supărat pentru că m-ai obligat să vin la doctor”, „Simt o furie puternică pentru că nu mă lași să mă mai uit 30 de minute la desene” etc.
Chiar dacă, la început, s-ar putea să nu accepte acest mod de a comunica, ai răbdare, căci efectele se vor vedea în timp. Poți începe procesul de conștientizare a emoțiilor copilului și a faptelor care au provocat acele emoții spunându-i: „Acum te simți supărat pentru că…” și lăsându-l să continue.
După ce copilul își numește emoția, arată-i că înțelegi ce simte, că îi accepți trăirile, spune-i că ești alături de el și întreabă-l cu ce îl poți susține, ajuta sau doar îl poți face să se simtă mai bine.
Citește și:
Tehnica din 3 pași care te ajută să schimbi emoțiile copilului
Oana Moraru: Copilul trebuie să trăiască emoțiile negative
Importanța exemplului personal
Desigur, contează foarte mult ca și tu, la rândul tău, să vorbești despre emoțiile tale și să folosești cuvinte decente și frumoase în limbajul tău chiar și atunci când te confrunți cu greutăți și simți emoții dificile.
În același timp, pentru că viața nu înseamnă numai să ne luptăm cu emoțiile negative, este important să-l ajuți pe copilul tău să învețe cum să facă față frustrărilor și nemulțumirilor. Și aici mă refer la educarea unor abilități importante precum: empatia, răbdarea, perseverența, amânarea recompensei imediate etc. Educarea acestor abilități este un proces complex și de durată care merită tot efortul.
Pe măsură ce copilul învață să-și conștientizeze emoțiile și cauzele care le determină, pe măsură ce învață să și le exprime conștient, cel mai probabil, nu va mai simți nevoia să utilizeze cuvinte urâte.
Ce îl ajută mult pe copil în acest proces este ca tu, părintele lui, să îi arăți cât mai multă empatie, să simtă că ești alături de el, deoarece, în caz contrar, va refuza să se deschidă în fața ta.
Citește și:
Cele 3 moduri în care oamenii își gestionează greșit emoțiile. Mecanismul renunțării la sentimente, de la David R. Hawkins
Cele 5 emoții care îi blochează pe copii în mediocritate
Gáspár György: Emoțiile nu se „controlează” și nu se „corectează”. Emoțiile se simt! Regula din 4 pași
Vrei să afli mai multe despre cum îți poți ajuta copilul/copiii să-și calmeze emoțiile dificile? Te invit să descarci un scurt ghid pdf de o pagină abonându-te la newsletterul nostru:
Sursa foto: Ladislav Stercell, Unsplash
Fii la curent cu articolele pe care le publicăm abonându-te la canalul nostru de WhatsApp (apasă pe clopoțelul din dreapta sus pentru a primi notificările):
Canalul Whatsapp Parenting 2.0
