Sezonul verii este asociat, de multe ori, cu sezonul căpușelor, așadar cu riscul de a contracta boala Lyme. Acest lucru induce teamă și anxietate în legătură cu petrecerea timpului copiilor în natură.
În acest context, Dr. Mihai Craiu a discutat, în cadrul podcastului „Creștem mari”, dar și pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii, despre căpușe și riscurile asociate acestora. Totodată, le-a oferit părinților câteva sfaturi utile, inclusiv metoda corectă pentru extragerea unei căpușe.
Mihai Craiu este medic primar pediatrie, Conferențiar universitar, Doctor în Științe Medicale, medic la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului. El îi încurajează pe părinți să nu-i țină pe copii închiși în casă de teama mușcăturilor de căpușe.
„Vom crește niște anxioși”
Sfatul medicului pentru părinți este să-și scoată copiii în natură, deoarece, dacă ne este foarte frică, vom câștiga niște angoase și vom educa niște copii anxioși.
„Da, toți copiii care încep să alerge vor cădea. Dar nu ajung toți să facă operații neurochirurgicale pentru că au făcut hematom subdural. Toți copiii au căzut în cap. Al meu a căzut de nu știu câte ori. Trebuie să privim riscurile ipotetice, prin prisma calității vieții copilului. Dacă ne este atât de frică de căpușe încât nu mai scoatem copilul afară, sau îl înțepăm să-i facem analize după fiecare mușcătură de căpușă, să-i administrăm antibiotice pe durată de 10-14 zile – cum ar trebui în scenariul bolii Lyme – nu e tocmai foarte bine. Iar acel copil n-o să mai vrea afară, o să-i fie frică să meargă singur în tabără. Deci, vom câștiga niște angoase, niște spaime, vom crește niște anxioși care vor evita contactul cu natura”, a afirmat medicul primar pediatru.
Potrivit acestuia, românii au nevoie să-și reducă spaima legată de căpușe, în contextul în care, în general, „dialogul despre căpușe în România a fost, de fiecare dată, semi-catastrofal”.
În cazul în care un copil petrece un weekend în natură, la iarbă verde, se joacă cu animalele și se urcă în copaci, există posibilitatea să se întâlnească cu căpușe. Conform lui Mihai Craiu, marea majoritate a mușcăturilor de căpușă au loc de la începutul lunii iunie până la sfârșitul lunii august.
Citește și:
Dr. Mihai Craiu: Un gest simplu pe care îl facem în toaletă ne supune unui mare risc de îmbolnăvire. Pericolul e mai mare pentru copii!
De la ce temperatură vorbim de febră la copii? Răspunsul pediatrului Mihai Craiu
De ce sunt periculoase căpușele?
Căpușele sunt insecte parazite care se atașează de suprafața corpului mamiferelor, a păsărilor și, mai rar, a reptilelor. Căpușele se hrănesc cu sângele gazdelor, rămânând pe pielea lor timp de câteva zile, dacă nu sunt îndepărtate.
Potrivit medicului citat, o căpușă care a stat atașată destul timp și a supt mult sânge este destul de vizibilă. În aceste condiții, căpușele nu trebuie căutate cu lupa pe corpul copilului, deoarece au dimensiuni similare cu boabele de orez, mergând până la stafidele mici.
Deci, părinții trebuie să știe că aceste insecte sunt vizibile, dacă sunt atașate de piele. „Dacă nu sunt evident vizibile pe piele, nu trebuie să ne panicăm”, a precizat medicul pediatru.
În timp ce o parte dintre căpușe nu sunt periculoase, altele pot duce la apariția bolii Lyme, o boală infecțioasă cu afectare sistemică, prin transmiterea bacteriei Borrelia burgdorferi.
Riscul de îmbolnăvire survine atunci când piesa bucală a căpușei bine înfiptă în piele este trasă nepotrivit sau sunt folosite metode nepotrivite. Atunci, „riscăm ca insecta respectivă să regurgiteze, să elimine saliva în plagă, în mușcătură”, explică Mihai Craiu.
Practic, nu căpușa produce boala, ci un parazit al căpușei care trăiește în saliva ei, a precizat acesta.
Citește și:
Nu toate amigdalitele copiilor se tratează cu antibiotic. Mihai Craiu: „Apare o erupție impresionantă”
5 lucruri de făcut în vacanța de vară pentru amintiri de neuitat
Cum verifici copilul dacă a fost mușcat de căpușă
Dacă am fost cu copilul afară, după ce ne întoarcem acasă și îi facem baie, trebuie urmărite zonele de joncțiune cu hainele: la guler, la gât, în spatele urechilor, în spatele zonei păroase a capului, deoarece cel mai des căpușele se fixează în aceste zone.
Părinților care au copii cu pielea sensibilă și care se feresc să le aplice aplice substanțe care îndepărtează insectele medicul le recomandă să aibă o porțiune cât mai mică de piele expusă: „Ar fi bine ca acești copii să poarte șosete lungi, pantaloni de trening, adică să nu aibă foarte multă piele expusă direct la iarbă. Dar dacă s-a jucat în pantaloni scurți și cu tricou, ne uităm în zonele expuse în primul rând”.
Citește și:
7 semne că infecția respiratorie a sugarului este extrem de gravă. Mihai Craiu: NU sunt febra și tusea!
Oana Moraru: Tabăra nu este sejur de vacanță. Când să NU trimiți copilul în tabără
Cum scoatem corect o căpușă
Extracția corectă a căpușei se face cu o pensetă pe orizontală, apucând de la rasul pielii, trăgând ușor în sus, fără să strivim sau să răsucim, afirmă Dr. Mihai Craiu.
În acest video, medicul pediatru ne arată cum se scoate corect o căpușă:
Boala Lyme este tratată cu antibiotice
Specialistul a făcut referire la studii care arată că o căpușă trebuie să stea atașată de piele mai mult de 24 de ore pentru a exista riscul de contaminare a copilului. De asemenea, această insectă trebuie să fie infectată cu microbi.
„Dacă am venit de afară, i-am făcut copilului baie, l-am verificat, am găsit o căpușă și am scos-o, riscul pentru acel copil de a face orice tip de complicație este zero”, susține Mihai Craiu.
În cazul în care găsim o căpușă pe pielea copilului, despre care nu știm de cât timp se află acolo, putem vorbi despre un risc mai mare de infecție și de complicații, inclusiv de boală Lyme. Această boală este doar una dintre infecțiile care pot fi transmise prin intermediul mușcăturii de căpușă și poate fi tratată cu antibiotice, a explicat medicul pediatru.
Citește și:
Dr. Mihai Craiu: Când un doctor prescrie antibiotic, riscul e de 5 ori mai mare să greșească decât dacă nu îl prescrie
„Bleah! Nu vreau!” 14 idei salvatoare când copilul bolnav refuză tratamentul
În ce zonă din România există un risc mai mare de a întâlni căpușe care transmit boala Lyme
În cea mai mare parte a României, riscurile de a face boala Lyme în urma mușcăturilor de căpușă este mult mai mic comparativ cu statele din Europa Centrală.
Iar în ceea ce privește regiunile din România, riscul de boala Lyme este mai mare în Ardeal față de sudul țării sau de regiunea de sud-est, a precizat specialistul.
Conform acestuia, în sudul și sud-estul țării, „probabilitatea să faci boala Lyme este atât de mică, încât protocoalele zic: observă și, dacă apare eritemul migrator, tratezi, dacă nu apare, și e mult mult, mult mai probabil să nu apară, nu tratezi”.
Deoarece în Transilvania riscul este mai mare, în cazul în care copilul a fost mușcat de o căpușă, dacă este foarte angorjată, și a stat mai multe zile, „e rațional să primească copilul, mai ales în scenariul în care părintele este foarte panicat, profilaxie cu antibiotice”.
Principalele semne ale bolii Lyme
Potrivit medicului, cel mai clar semn al bolii Lyme este apariția eritemului migrator. Părinții care se grăbesc să-și testeze copiii imediat după mușcătura de căpușă în laboratoare specializate pentru depistarea bolii Lyme o fac degeaba. Asta deoarece semnele infecției apar în sânge cam la două luni de la momentul producerii.
Erupția caracteristică bolii Lyme, erythema migrans, seamănă cu o reacție alergică, dar, de obicei nu e pruriginoasă și nici nu doare. Apare la locul mușcăturii după mai multe zile, în medie 10-11 zile.
Părinții care observă pe corpul copilului o căpușă atașată de mai multă vreme, cu dimensiunile unei stafide mici și nu se pricep să o extragă, ar fi bine să meargă cu copilul la o unitate de primiri urgențe, recomandă medicul pediatru Mihai Craiu.
Citește și:
Control vs. autonomie. Cum să educăm un copil responsabil și de încredere
Stilul de parenting care crește riscul problemelor de sănătate mintală la copii (Studiu)
Totuși, „chiar și în zonele în care există un număr foarte mare de căpușe care poartă în salivă (procentual vorbind) Borellia riscul de a face boala după un astfel de incident este în jur de 3%. Iar în România nu există astfel de zone de risc extrem!”, a precizat specialistul.
Potrivit acestuia, doar căpușele atașate îndelungat, peste 72 ore și care sunt angorjate cu sânge ar putea crește semnificativ riscul de infectare, dar nu mai mult de 25%, potrivit Red Book Atlas of Pediatric Infectious Diseases ediția a 4-a din 2020.
„Spirochetele genului Borellia ar putea ajunge din saliva căpușei în copilul mușcat doar după un număr mare de ore de atașare, de obicei peste 24 ore”, mai spune specialistul.
Vizionează materialul video integral în care Dr. Mihai Craiu oferă părinților sfaturi despre căpușe și riscul de îmbolnăvire a copiilor de boala Lyme:
Citește și:
Oana Moraru: „Toți copiii încrezători au simțit de mai multe ori refuzuri și respingeri”
“Copiii crescuți cu parenting modern vor fi victime ale societății”. Cum dorința de a crește copii puternici îi face, de fapt, slabi
Psihologul Gáspár György: Cum este părintele de care copilul are nevoie pentru a reuși în viață
Sursa foto: Captură video YouTube CreștemMari
