ANPC a propus închiderea locurilor de joacă din parcurile Herăstrău, Tineretului, Carol I, Cișmigiu, Izvor și Circului
Comisarii pentru Protecția Consumatorilor au propus, în urma unui control, închiderea locurilor de joacă din 6 parcuri din București. Este vorba despre locurile de joacă din parcurile Herăstrău, Tineretului, Carol I, Cișmigiu, Izvor și Circului.
A fost propusă închiderea locurilor de joacă din aceste parcuri pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni.
Propunerea a fost anunțată astăzi, după controalele derulate vineri, 30 septembrie, sub coordonarea directorului general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, care au verificat modul în care sunt respectate prevederile legii, în domeniu.
„Singura diferență între a fi părinte și a fi funcționar public este că, în ultima dintre ipoteze, trebuie să fii părintele tuturor copiilor ce au nevoie de tine și de munca pe care o desfășori în folosul comunității.
A te duce astăzi cu copilul în parc a devenit o acțiune de curaj. Pare că, alături de pachețel, trebuie să îi iei celui mic și, doamne ferește, o trusă medicală”, a declarat Paul Anghel, directorul general al ANPC, într-un comunicat de presă.
În urma controlului, comisarii de la Protecția Consumatorilor au constatat nereguli în toate parcurile verificate. Din acest motiv, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București, care aparține Primăriei Capitalei, a fost sancționată cu o amendă convențională în valoare de 10.000 lei.
„Amenda pe care astăzi suntem nevoiți să o aplicăm Primăriei Generale reprezintă un strigăt al părinților adresat celor care au înlocuit acțiunea cu scuza.
Mi-ar fi plăcut să pot face mai mult, dar pare că nici cei mici, nici noi nu putem determina o schimbare. Îmi cer eu scuze în numele celor care, spre deosebire de noi, se ascund în birouri. Vor inventa din nou scuze inutile cu iz politic, uitând probabil că a fi copil nu înseamnă asta”, a mai spus șeful ANPC.
Iată lista abaterilor constatate de comisarii ANPC:
Existența covorului anti-impact (tartan) depreciat, cu denivelări și bucăți lipsă
Existența unor tobogane cu pantă de alunecare și tubulatură metalică. Acestea sunt interzise prin HG 435/2010
Tubulatura aferentă toboganelor prezenta o distanță foarte mare între îmbinări
Folosirea unor echipamentele tehnice cu un grad de uzură ridicat, depreciate, rupte, cu bucăți lipsă, cu urme masive de rugină, cu șuruburi fără protecție
Sorin Cîmpeanu a ocupat funcția de ministru al Educației din decembrie 2020.
Sorin Cîmpeanu, a demisionat, joi seara, din funcția de ministru al Educației.
Conducerea Ministerului Educației va fi preluată interimar de către ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, a anunțat, în această dimineață, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, transmite Agerpres.
Iată declarația privind demisia pe care a făcut-o Sorin Cîmpeanu pe pagina sa de Facebook:
„Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ.
Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine.
Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească.
În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”:
1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ;
2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar – prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei);
3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli;
4. mărirea burselor elevilor;
5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare;
6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor;
7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent – o schimbare atât de mult așteptată;
8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ;
9. introducerea învățământului dual la nivel universitar;
10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree;
Și multe altele………
Am elaborat proiectele Legilor “România Educată” și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății.
Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă!
Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!
Cred în România Educată și voi susține Legile “România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator.
Proiectele legilor “România Educata” reprezintă cea mai buna șansa pentru o educație așa cum cred ca ne dorim cu toții. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educație de calitate, vor fi și mai mulți oamenii care nu percep conținuturi și nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor.
Le mulțumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales sa susțină educația!”
Stresul din timpul procesului de adaptare la grădiniță poate duce la afecțiuni fizice, dacă nu este gestionat adecvat
Toamna este considerată de numeroși părinți anotimpul răcelilor și virozelor. Asta deoarece mulți copilași se îmbolnăvesc în primele săptămâni după începerea grădiniței sau a școlii. Afecțiunile se manifestă, de regulă, cu secreții nazale, tuse, dureri de gât, dureri de cap, febră, dureri de burtă, vărsături etc.
Alături de virusuri și alte cauze fizice ale afecțiunilor, consider că un rol important în ceea ce privește sănătatea copilului îl deține starea sa emoțională. Astfel, în cazul în care copilul tău care este în mod normal sănătos a răcit după ce a (re)început grădinița sau școala, este posibil să se simtă stresat sau depășit de o situație într-atât de mult încât ajunge să somatizeze. Este răspunsul corpului la neputința de a gestiona stresul pe care îl resimte.
Nu mai este o noutate faptul că starea emoțională a unei persoane poate influența major starea de sănătate a acesteia. Numeroase studii efectuate de cercetători au arătat că stresul excesiv, înțeles ca un șoc emoțional, cu o durată mai scurtă sau mai lungă, afectează sănătatea și imunitatea copiilor și chiar și dezvoltarea normală a creierului lor.
În cartea sa „Când corpul spune NU. Costul stresului ascuns”, cunoscutul medic și autor canadian de origine maghiară Gabor Maté face referire la lucrările lui Hans Selye, biochimistul canadian de origine austro-ungară care a introdus în știință noțiunea de stres.
„Stresul excesiv apare atunci când cererile adresate unui organism depășesc capacitățile rezonabile ale organismului respectiv de a le îndeplini. (…) Răspunsul la stres poate fi declanșat fie prin deteriorări fizice, fie prin infecție sau vătămare. El poate fi declanșat de traume emoționale sau doar de amenințarea unor astfel de traume, chiar dacă numai imaginare”, scrie Gabor Maté, în cartea citată.
În funcție de cum este percepută, (re)intrarea copilului în colectivitate poate reprezenta pentru el un stres. De altfel, e important să știi că orice schimbare importantă prin care trece copilul tău este percepută inițial ca un stres. În timp, majoritatea copiilor își găsesc strategii de a se adapta și de a gestiona noua situație.
Însă, atunci când se confruntă cu probleme pe care nu reușește să le rezolve, simțind că nu primește nici sprijinul de care are nevoie, copilul ar putea resimți un stres permanent care îi poate afecta sănătatea.
Pentru mine, personal, începerea grădiniței copilului meu a reprezentat o mare provocare. Una dintre temerile mele era ca cel mic să nu fie traumatizat în vreun fel și să nu se îmbolnăvească pe fond de stres.
Având o experiență personală la acest capitol, îți prezint, mai jos, o listă a conflictelor emoționale care apar la copii odată cu (re)intrarea în colectivitate și pe care e nevoie să le gestioneze. Atunci când nu sunt gestionate eficient, stresul riscă să se prelungească, afectând sănătatea copilului.
6 factori de stres cu care se confruntă copilul când (re)intră în colectivitate:
1. Noul mediu de la grădiniță/creșă
Îți poți aminti ziua în care te-ai dus pentru prima dată la un nou loc de muncă, poate chiar la primul tău job? Cum te simțeai atunci? Poate că nu îți era clar ce ai de făcut, poate aveai senzația că ceilalți sunt mai adecvați sau mai buni decât tine sau poate pur și simplu îți doreai să se termine ziua cât mai repede. Asta în ciuda faptului că te aflai acolo în urma unei decizii personale.
De cele mai multe ori, copilul intră în noul mediu nu pentru că și-a dorit, ci pentru că au decis părinții. De aceea, el are nevoie de timp pentru a se adapta la toate diferențele dintre mediul de la grădiniță și cel de acasă: spațiul, mobilierul, mirosurile, temperatura, mâncarea etc.
Așadar, e important să fii atentă la detaliile care îl deranjează pe copil din mediul de la grădiniță.
În mod cert, pe parcursul timpului, ai implementat noi obiceiuri. Cu această ocazie, ai observat că nu este chiar atât de ușor să-ți schimbi obiceiurile, să începi să faci lucrurile altfel decât le-ai făcut până atunci.
Astfel, și organismul copilului are nevoie de timp pentru a se adapta la noile rutine. Și, dacă noile rutine sunt foarte diferite de cele cu care era obișnuit copilul, e posibil ca această schimbare să-l afecteze destul de mult. Din acest motiv, este recomandat să începi pregătirea copilului de grădiniță cu câteva luni înainte. În felul acesta, implementezi schimbările treptat, reducând riscul unui stres major.
3. Educatoarea și oamenii de la grădiniță
Cu ocazia începerii grădiniței, în viața copilului apare o nouă figură cu autoritate, educatoarea. Starea emoțională a copilului fi influențată destul de mult de conexiunea cu educatoarea, de relația cu ea, chiar și de starea educatoarei. Unele dintre cele mai mari traume ale copiilor legate de grădiniță au la bază diferite conflicte cu educatoarea și modurile defectuoase în care educatoarele rezolvă provocările cu copiii.
O altă provocare poate fi schimbarea frecventă a educatoarei. Frecvent poate însemna pentru copil chiar și o dată la 4-5 luni. Cei mici au nevoie de timp pentru a dobândi încredere în educatoare, adultul cu care relaționează cel mai mult în timpul zilei și pe care se bazează.
4. Relațiile cu ceilalți copii
Colegii de la grădiniță reprezintă o provocare aparte. Numeroși copii, mai ales cei singuri la părinți, nu au experiența contextelor în care e nevoie să rezolve conflicte, să găsească un numitor comun cu copii diferiți de ei ca temperament, emoții, comportamente, educație etc.
Astfel, când observi că micuțul tău este stresat sau îngrijorat, discută cu el pentru a afla dacă nu cumva a fost implicat în vreun conflict cu colegii.
5. Gestionarea conflictelor
Este imposibil ca într-o grupa de copii să nu apară conflicte. Acestea se întâmplă, mai des sau mai rar, și, mai devreme sau mai târziu, și copilul tău va face parte din ele. În acest context, copilul tău are nevoie de susținerea și de înțelegerea ta pentru a învăța să gestioneze conflictele cu alți copii și pentru a-și găsi și a-și menține echilibrul interior în timpul conflictelor.
6. Lipsa de înțelegere și de suport din partea părinților
Unul dintre factorii care determină apariția traumelor emoționale este sentimentul de singurătate în fața pericolului iminent, sentimentul de lipsă de sprijin în fața unei greutăți care depășește capacitatea persoanei de a-i face față.
Din acest punct de vedere, indiferent câte provocări întâmpină copilul la grădiniță, atâta timp cât se simt înțeles, acceptat, protejat, susținut, când știe că are alături un adult de încredere pe care se poate baza, riscul ca stresul să se transforme în traumă este redus la minim.
În schimb, atunci când părinții desconsideră sau ignoră trăirile copilului, când nu țin cont de nevoile sale emoționale, copilul se simte singur în fața provocării.
Tot singur se simte și atunci când are alături părinți foarte anxioși și temători, hiperprotectivi cu copilul. Propriile temeri și anxietăți îi fac pe părinți să se simtă neputincioși în fața provocărilor emoționale ale copilului. Drept răspuns, copilul nu simte că se poate baza pe ei.
Ce putem face pentru a ne ajuta copiii să gestioneze stresul
Desigur, sursele conflictelor emoționale nu se limitează la cele 6 aspecte prezentate mai sus. Fiecare copil este diferit și reacționează în mod diferit la experiențele de viață.
Ce ne dorim este să ne ajutăm copiii să facă față cât mai bine stresului cu care se confruntă, nu-i așa?
Un lucru pe care îl putem face în acest sens este să fim niște părinți echilibrați emoțional, maturi, capabili să conținem emoțiile dificile ale copiilor noștri, capabili să-i ghidăm așa cum au nevoie, fără să-i ignorăm și fără să ne lăsăm dărâmați de furtunile emoționale ale copiilor noștri.
Unii părinți ar putea constata că încă nu au ajuns la acest punct de echilibru emoțional. Poate că simt că au nevoie să lucreze cu sine, fie citind cărți, fie făcând cursuri, terapie sau coaching individual pentru a dobândi maturitatea emoțională și echilibrul interior. Lucrul cu tine pentru vindecarea ta emoțională și pentru dezvoltarea ta personală este cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru copilul tău. (Dacă dorești să-mi împărtășești provocările cu care te confrunți sau gândurile tale pe acest subiect, te invit să-mi scrii un email pe adresa ana.batca@parenting20.ro.)
Ce putem face din rolul nostru de părinți este să ne ajutăm copiii să faca față stresului pe care îl resimte, indiferent din ce sursă provine.
Un alt lucru care este în controlul nostru este să avem grijă de atmosfera din familie. Într-o familie în care părinții se ceartă, în care conflictele și neînțelegerile sunt la ordinea zilei, copilul resimte un stres permanent care îi afectează sănătatea.
La final, te invit să descarci un scurt ghid care să te ajute să calmezi emoțiile dificile ale copilului tău/copiilor tăi, atunci când apar:
Aproape 1 din 5 tineri de 16-18 ani își dorește să fie celebru în mediul online.
Aproape 1 din 5 tineri de 16-18 ani își dorește să fie celebru în mediul online. Mediul digital este un catalizator al acestui fenomen, datorită prezenței influencerilor pe care tinerii îi iau drept exemplu, arată studiul național Insights PulseZ, aflat la a treia ediție.
Procentul tineri de 18-24 ani care își doresc această popularitate în mediul online este de 3-5%.
Principalele provocări ale tinerilor
În această perioadă dominată de instabilitate, principalele provocări cu care se confruntă tinerii din România sunt:
Lipsa motivației – 64%
Oboseala – 50%
Stările emoționale fluctuante – 46%
Specialiștii programelor naționale “Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și “Insights” – parte a organizației Romanian Business Leaders (RBL), în colaborare cu agenția pentru studii de piață IZI data – au colectat și analizat răspunsurile a peste 1.200 de tineri din România pentru a elabora studiul Insights PulseZ. Scopul este de a surprinde stările și comportamentele în mediul online sau de consum ale tinerilor, precum și nevoile, motivațiile personale și preferințele lor.
Din Generația Z se consideră că fac parte toți tinerii născuți între 1995 și 2010.
”Problemele din societatea noastră se oglindesc imediat în viața tinerilor. Este ceea ce constatăm în urma studiilor Insight PulseZ. Anul acesta am adăugat în chestionarul adresat tinerilor mai multe elemente pentru a identifica și mai bine dificultățile cu care se confruntă aceștia. În topul acestora se mențin pe primele poziții lipsa resurselor financiare și consilierii în carieră, cărora se adaugă bullying-ul și lipsa oportunităților de dezvoltare”, a declarat Alin-Claudiu Apostu, Project Manager pentru Insights și Vreau să fiu Antreprenor, într-un comunicat de presă.
Aproape 7 din 10 tineri vor să aibă mai multă încredere în sine
Peste jumătate dintre respondenți simt nevoia de:
educație financiară și organizare personală
gestionare a emoțiilor
dezvoltare a abilităților sociale
În comparație cu băieții, fetele sunt afectate într-o măsură mai mare de provocări precum lipsa motivației (68% vs 58% băieții), oboseala (55% vs 45%), stările emoționale fluctuante (53% vs 37%) și anxietatea (50% vs 35%).
În același timp, 68% dintre tineri își doresc să aibă mai multă încredere în sine, iar 60% dintre ei își doresc să își poată gestiona mai bine timpul. Acestea sunt principalele două dorințe ale tinerilor.
Tinerii alocă studiului circa 3 ore pe zi
Pentru a-și susține dorințele și scopurile în viață, tendințele în modul de învățare diferă în funcție de vârsta respondenților.
37% din tinerii din grupa de vârstă 16-18 ani preferă să învețe mai mult într-un sistem formal (la școală, ore de curs private și biblioteci publice).
Totodată, jumătate dintre tinerii de 22-24 de ani aleg în egală măsura atât sistemul formal, cât și cel non-formal (în format online, pe platforme precum Google, Wiki, Youtube, Tik Tok, podcasturi și alte tipuri de surse).
În medie, tinerii ar aloca circa 3 ore pe zi studiului. Liderii grupelor de vârstă sunt cei de 19-21 de ani, cu 2,93 ore pe zi.
Sunt diferențe între mediul urban și rural: tinerii din mediul urban alocă în medie mai mult timp studiului, comparativ cu cei din mediul rural.
Iar tinerii de la profilul uman alocă mai mult timp studiului comparativ cu cei de la profilul real, fără să depășească 3 ore de studiu pe zi.
99% dintre tinerii generației Z folosesc YouTube, în medie peste 2 ore pe zi
Youtube este cea mai menționată platformă, având o medie zilnică de 2,3 ore, urmată de Instagram (2,3 ore), Facebook/ Messenger și TikTok (1,6 ore).
Băieții folosesc Youtube și Discord semnificativ mai mult decât fetele. În schimb, fetele petrec mai multe ore pe TikTok, în comparație cu băieții.
De asemenea, se observă că utilizarea WhatsApp crește o dată cu vârsta, asemenea emailului.
Aplicațiile bancare cresc în popularitate
Cele mai populare moduri de transfer bancar în rândul tinerilor sunt de transfer direct prin aplicația băncii către clienții aceleiași bănci (49%), urmate de Revolut (40%) și de transfer prin IBAN (36%).
Grupa de vârstă 22-24 de ani este cea care efectuează cele mai multe tranzacții, iar 36% din tinerii de 16-18 ani nu transferă bani de obicei, ca o concluzie fiind că astfel de nevoi apar odată cu vârsta majoratului.
În cadrul aplicațiilor bancare folosite de tineri pentru a-și gestiona resursele financiare, Revolut ocupă primul loc în topul platformelor bancare având ca utilizatori 40% dintre tineri.
O temă discutată frecvent, în ultimii ani, pe grupurile de părinți este trauma. Multor părinți interesați să aplice metode sănătoase de educație a copiilor lor le este teamă să nu-i traumatizeze.
Potrivit consultantului educațional Oana Moraru, fondatoarea școlii private Helikon, acum este „la mod㔄să folosim cuvântul „traumă” pentru orice tip de stres emoțional”.
„Nu-i citesc povestea cu lupul, pentru că îl traumatizează!”
„O să-l traumatizez dacă-l las plângând la grădi.”
„Are un coleg care l-a traumatizat când l-a respins la fotbal.”
„A rămas copilul traumatizat de când au râs de el”.
Ce este trauma?
Mai întâi, Oana Moraru spune ce nu este trauma: „După cum explică toți psihologii, trauma nu este stresul emoțional negativ, nici disconfortul, nici orice sperietură sau neliniște”.
Apoi, consultantul educațional explică ce este trauma, precizând că nu evenimentul este traumatic, ci felul în care îl resimte persoana:
„Trauma este scindare, separare de sine și de moment, într-un reflex automat și subconștient de a fugi din prezent, pentru că experiența este foarte dureroasă. Trauma lasă urme pe termen lung, afectează structural comportamentul, definește calitatea vieții ulterioare. Nu evenimentele sunt traumatice, ci modul în care omul le resimte.”
Condiția pentru ca evenimentele generatoare de emoții dificile să nu devină traume
Potrivit Oanei Moraru, când copiii se confruntă cu emoții dificile în timp ce simt siguranța relației cu părinții, acele emoții nu se transformă în traume:
„Copiii au nevoie să trăiască emoții neconfortabile, separări, respingeri, sperieturi în interiorul conturului sigur al unei povești. Ele nu sunt traume, mai ales dacă ai un adult lângă tine, care te vede, te știe, te înțelege. Ele sunt momente substanțiale de creștere, de maturizare, de înțelegere a lumii, a limitelor personale, de dobândire a unor noi instrumente relaționale.”
Potrivit expertului citat, „nu ferim imediat copilul de experiențe care nu se simt mereu confortabil”. Asta deoarece nu este „traumă să simți tristețe, durere, dezamăgire, neliniște, rușine”. În schimb, devine traumă să simți aceste emoții „sistematic, ca parte obișnuită a vieții tale, dincolo de orice control personal”.
La final, Oana Moraru subliniază că mai degrabă își pot traumatiza copiii acei părinți care încearcă să evite disconfortul cu orice preț și care nu poate susține emoțiile dificile ale copilului său.
„Culmea e că traumatic poate fi un părinte care fuge de orice tip de disconfort, care se sperie și nu poate susține emoțiile negative ale copilului său, ferindu-l la nesfârșit”, își încheie ea postarea.
Pentru a fi autonom și independent, copilul are nevoie mai întâi să se simtă în siguranță emoțională
A crește copii puternici, autonomi și independenți este un obiectiv care se află pe lista multor părinți.
Multor părinți le este frică să nu-și răsfețe copiii.
Le este teamă ca cei mici să nu devină prea sensibili.
Le este frică să nu rămână dependenți de ei și după ce vor deveni adulți.
Le este teamă că nu se vor descurca singuri în viață. Că nu vor fi capabili să aibă grijă de ei înșiși.
Le este teamă că vor fi slabi.
Le este teamă că nu vor fi curajoși, ci lași.
Le este teamă că vor renunța la primul hop, că nu vor persevera.
Foarte multe temeri. Încercând să evite ca aceste temeri să se adeverească, părinții vor să educe copii puternici. Chiar din primul an de viață, dacă se poate. Din acest motiv, unul dintre obiectivele multor părinți este ca cel mic să stea singur, să se joace singur. Din cauză că sunt de părere că, stând singur, copilul își dezvoltă independența și autonomia, mulți părinți insistă ca ai lor copilași să stea singuri și să se joace singuri.
Desigur, din această perspectivă, atunci când copilul refuză să stea singur și dorește să facă activitățile împreună cu părintele, cu mama, și să stea cu ea cât mai mult, mama trage concluzia că cel mic este dependent și că nu își dezvoltă autonomia. În această lumină, pare că toate temerile de mai sus sunt pe cale de a deveni realitate.
Sub amenințarea acestor frici, precum și din dorința ca cel mic să devină puternic, mama insistă și mai mult copilul să petreacă timp singur, să facă singur lucrurile pe care le poate face. Ceea ce generează o reacție și mai puternică în copil: el plânge și își imploră mama să stea cu el…
Ce vedem în acest caz este o dependență emoțională creată din cauza dorinței părinților de a avea un copil independent emoțional.
Nu iubirea naște dependență, ci lipsa iubirii
În realitate, nu iubirea dă dependență, ci lipsa iubirii. Atunci când copilul caută iubirea părintelui și, în loc de iubire, găsește frică, neacceptare, respingere și critică, el va deveni dependent de această căutare, sperând să găsească vreodată iubirea părintelui, pe care să se sprijine.
Copilul va face exact lucrurile care nu îi plac părintelui pentru a-i atrage atenția, sperând că, poate, totuși, părintele îl iubește. Și că merită să primească atenția și iubirea părintelui.
Cu fiecare respingere a părintelui, copilul învață că iubirea înseamnă respingere, înseamnă suferință. Astfel, mai târziu, când devine adult, își alege un partener de cuplu sau prieteni alături de care relația vine la pachet cu respingerea, cu suferința.
Iată un detaliu pe care e important să-l știe toți părinții:
Modul în care îi oferi copilului tău iubirea este modul în care el va considera firesc să o primească de la oamenii dragi, pe parcursul vieții.
Un alt detaliu important este că, deoarece frica și iubirea sunt emoții care se află în opoziție, acolo unde la baza acțiunilor se află frica, copilul nu are cum să simtă multă iubire, în niciun caz iubirea de care are nevoie vitală în primii ani de viață.
Părinții își pot iubi copiii, în timp ce copiii se pot simți neiubiți
Pare o frază lipsită de sens, nu-i așa? Și poate că te întrebi cum este posibil așa ceva? Te invit mai întâi să vedem ce înseamnă pentru părinte a-și iubi copilul și ce înseamnă pentru copil a fi iubit.
Pentru majoritatea părinților, a-și iubi copiii înseamnă a-i proteja, a le oferi siguranță fizică, prevenție și îngrijire a sănătății corpului, o alimentație sănătoasă, un program echilibrat, activități interesante și instructive, o educație de calitate. Pentru foarte mulți părinți, acestea sunt lucrurile importante pe care consideră că este de datoria lor să le ofere copiilor. Acestea sunt principalele moduri prin care își manifestă iubirea.
Și, dacă le mai rămâne timp și energie după ce se zbat să le ofere toate aceste lucruri importante, dacă totul este bine (și când putem spune că totul e bine ?…), poate mai rămâne loc și pentru joacă și conectare.
Acum, că am văzut cum se traduce în viața cotidiană a multor părinți iubirea pentru copiii lor, să vedem ce înțelege un copil prin iubire părintească.
Cum simte copilul tău iubirea pe care i-o porți?
Pentru copii, a fi iubiți de către părinții nu înseamnă nimic din cele enumerate mai sus. A fi iubit de părinte înseamnă pentru un copil a simți iubirea necondiționată, acceptarea necondiționată, încrederea în el, înseamnă a se conecta cu părintele, a simți ca este iubit orice ar face. Înseamnă că, atunci când își privește părintele în ochi, să se vadă reflectat ca o ființă perfectă și suficientă.
Da, unii părinți fac eforturi mari pentru a le oferi copiilor lor cursuri și activități. Însă, un copil nu apreciază un curs de balet sau de robotică așa cum apreciază 10 minute de gâdilat. Pentru un copil contează mai mult să te joci cu el jocul preferat, distrându-vă împreună decât să-ți petreci câteva ore în bucătărie pregătind o mâncare gustoasă și sănătoasă.
Fiecare, din propria lui perspectivă, are dreptate: părintele oferă iubire în forma în care crede că e potrivit să o ofere, iar copilul are nevoie de relație mai presus de orice. Nevoia de atașament este o nevoie primară, nenegociabilă. Nevoia de atașament primează în fața nevoii de autonomie.
Suntem ființe sociale și avem nevoie să ne simțim împreună înainte de orice. Și, până să ajungă la adolescență și să se simtă împreună cu gașca, cu prietenii, apoi cu femeia iubită sau bărbatul iubit, copilul are nevoie să se simtă împreună cu tine, părintele lui, în mod special cu mama, care este principala figură de atașament.
Șantajul emoțional al copilului este o luptă pentru supraviețuire
Din păcate, în multe familii, din frica de a nu-i oferi copilului prea multă iubire, ceea ce ar putea însemna un copil răsfățat, slab și dependent, părintele îi oferă copilului mult prea puțină iubire în forma în care copilul are nevoie să o primească. Adică, iubire sub formă de prezență, conectare, acceptare necondiționată și încredere necondiționată.
Atunci când copilul nu se simte iubit de părinte, cel mic își va cere dreptul, iubirea părintelui, în toate formele posibile.
Unii părinți spun că cei mici îi șantajează emoțional. Atenție, dacă ai avut și tu un asemenea gând, ce urmează să citești te va ajuta. Această formă de șantaj emoțional este un mecanism de supraviețuire. Și, în mod evident, merită efortul, deoarece pentru un copil mic iubirea părintelui, în special a mamei, este o chestiune de supraviețuire în această lume.
Lipsa iubirii mamei sau insuficienta iubire din partea ei îl blochează pe copil într-un tipar de permanentă căutare a acestei iubiri. Din acest punct, începem să avem de-a face cu dependența emoțională, care se poate transforma în orice formă de dependență (de alcool, de țigări, de droguri, de sex, de muncă, de shopping, de mâncare, de jocuri de noroc etc.).
Așadar, dependența emoțională de părinți se formează din cauza lipsei de iubire necondiționate, din cauza lipsei de conectare, a lipsei de încredere și a lipsei de acceptare, pe care copilul le caută în permanență. E o foame emoțională care nu este satisfăcută. Și pe care copilul încearcă să o potolească cu altceva (dependențele menționate mai sus).
Cum ajutăm copilul să fie cu adevărat autonom și independent
Soluția pe care o prezint în acest articol are la bază Teoria Atașamentului, care a fost formulată inițial de psihiatrul britanic John Bowlby și de către psihologul Mary Ainsworth. Teoria Atașamentului descrie științific nevoia oamenilor de a forma și întreține legături emoționale puternice cu alte ființe umane.
Atașamentul îl face pe copilul mic să caute sprijin, apărare și liniștire la persoana de referință, de regulă mama, atunci când se simte în pericol. Poate fi vorba despre un pericol real sau de unul subiectiv, când copilul percepe o amenințare, o frică sau o durere.
Un copil care găsește la mama lui acest sprijin, această protecție, iubirea, acceptarea și liniștea, având nevoile emoționale satisfăcute, dobândește puterea de a se desprinde treptat de mama, de părinți, și de a face lucrurile singur, știind că, de fiecare dată când are nevoie, poate reveniîn brațele calde și primitoare ale mamei pentru a-și reîncărca rezervorul interior de iubire și energie și pentru a-și vindeca rănile sufletești.
3 pași pentru a crește copii autonomi și independenți:
1. Îi asigurăm copilului siguranța emoțională
E important ca noi, părinții, să-i asigurăm copilului un atașament securizant, oferindu-i iubire necondiționată, conectare reală, prezență alături de el când are nevoie, încredere în el, respect, acceptare necondiționată. Astfel, copilul simte că alături de mama lui se simte în perfectă siguranță emoțională și se simte liniștit.
2. Încurajăm autonomia și independența
Pe măsură ce copilul crește și poate face tot mai multe lucruri singur, ne putem retrage ușor încurajând copilul să facă lucruri și singur.
Mare atenție! Un copilaș care nu are un atașament securizant cu mama, căruia îi este frică să nu piardă iubirea ei sau care simte că trebuie să facă ceva anume sau să fie într-un anumit fel pentru a fi acceptat și iubit de mama lui va face mai greu pașii către autonomie și independență. Ai grijă, așadar, mai întâi să-i asiguri copilului siguranța emoțională, abia apoi să te preocupi de încurajarea autonomiei.
În această etapă, e important ca mai întâi tu, apoi și copilul, să faceți diferența dintre nevoile emoționale și nevoia de dezvoltare a autonomiei. De exemplu, să îmbraci un copil de 4 ani sau să-i dai să mănânce, în condițiile în care el poate face singur aceste lucruri, este o limitare a dezvoltării autonomiei. E important să îi asigură, celui mic contextul pentru dezvoltarea autonomiei, oferindu-i în continuare siguranța emoțională, adică timp de calitate, atenție și multă iubire. Astfel, copilul nu se va simți constrâns să obțină iubirea mamei prin metode care stârnesc furia părintelui.
3. Reasigurăm copilul de iubirea noastră
Pe măsură ce copilul crește și devine tot mai independent, părinții tind să se concentreze mai mult pe ei și să uite că ai lor copii au în continuare nevoie de iubirea părintească, au nevoie să se simtă iubiți, susținuți, acceptați și validați de către părinți. Desigur, în alte forme, care se schimbă în funcție de vârsta copilului.
Așadar, ai grijă să-i oferi în permanență copilului tău, indiferent dacă are 2 ani, 12 ani sau 18 ani, iubire și încredere necondiționate. Astfel, el va simți ca are puterea de a face orice pe lumea asta și că tu ești de partea lui!
Nu există prea multă iubire
Prea multă iubire strică și prea multă iubire răsfață copilul sunt credințe pe care le-au avut mulți dintre părinții noștri și care sunt transmise mai departe și de unii dintre părinții de astăzi.
Totuși, noi ne dorim să fim părinți conștienți, care nu vrem să lăsăm lucrurile la voia întâmplării, dorindu-ne să creștem copii echilibrați emoțional, care să nu fie nevoie să fie „reparați” mai târziu, ci să crească liberi, încrezători, fericiți și puternici.
Nu exista prea multă iubire. Din păcate, în prea multe familii există prea puțina iubire și prea multă frică, prea multă disciplinare rece, prea multa critică.
Din păcate, există prea puțină iubire necondiționată, acea iubire care oferă siguranță și vindecă și pe care copilul, dacă ar simți-o timp de câteva secunde privindu-și părintele în ochi, ar înflori și toate certurile dintre ei s-ar rezolva.
Atenție, a nu se confunda iubirea necondiționată cu parentingul permisiv, fără limite. Iubirea necondiționată presupune că părintele este conștient că cel mic are nevoie de limite ferme și blânde, deoarece are nevoie de cineva să-l ghideze în această lume.
Își poate iubi necondiționat copilul doar un părinte matur emoțional, care se iubește necondiționat pe sine, care își conține propriile emoții și este capabil să conțină și emoțiile copilului, oricât de dificile ar fi.
Or, un părinte permisiv este un părinte imatur emoțional, incapabil să conțină emoțiile dificile ale copilului, care se lasă copleșit de acele emoții și preferă să se retragă, lăsând copilul singur în fața provocărilor emoționale.
Iubește-ți copilul așa cum poți acum.
Manifestă-ți iubirea așa cum are nevoie copilul. Cât mai mult. Zi de zi.
Lucrează cu tine pentru a dobândi iubirea necondiționată de sine, astfel încât să o poți oferi mai departe copilului tău/copiilor tăi.
Și ai încredere că, avându-te pe tine alături, într-o bună zi se va desprinde și va putea zbura independent în lume!
La final, te invit să vizionezi aceste videouri despre:
Cum educă părinții copii dependenți emoțional
Iubirea părintelui: Cum o percepi tu și cum o percepe copilul
Gabor Maté consideră că politicile guvernamentale de prevenție a consumului de droguri sunt ineficiente
Știrea că trei eleve de clasa a VIII-a de la Școala Centrală din București au ajuns la spital după ce au consumat droguri în incinta școlii a șocat mulți părinți. Mai exact, fetele au recunoscut ulterior, la spital, că au fumat o țigară cu anumite substanțe, după care li s-a făcut rău.
Drept răspuns, reprezentanții Ministerului Educației au anunțat că vor finanța montarea camerelor de supraveghere în curtea școlii. Iar doi deputați propun efectuarea de teste antidrog în școli. În paralel, instituțiile statului derulează campanii de informare și de educare privind riscurile consumului de droguri.
Cu toate acestea, tinerii par să fie foarte atrași de consumul de droguri, fenomen care pare scăpat de sub control.
De ce programele guvernamentale de informare și prevenție nu funcționează
Nu doar în România, ci majoritatea guvernelor văd prevenția consumului de droguri ca fiind o chestiune de informare a populației, în special a tinerilor.
Însă, “ca toate programele de schimbare a comportamentului, e foarte puțin probabil ca această formă de prevenție să aibă un impact semnificativ, deoarece copiii care prezintă cel mai mare risc sunt cel mai puțin deschiși să audă mesajul și, chiar dacă îl aud, sunt cel mai puțin capabili să se conformeze”, susține Dr. Gabor Maté, medic și autor canadian de origine maghiară, specializat în studiul dependențelor, al traumei și al deficitului de atenție, în cartea sa “Pe tărâmul fantomelor întunecate. Prizonieri în lumea dependenței”.
Autorul a fost, timp de 12 ani, medic la Portland Hotel, un centru rezidențial din Vancouver, unde a cunoscut și a îngrijit sute de persoane dependente de droguri.
Dependența nu este o alegere, e un răspuns la suferință
Într-un discurs prezentat pe YouTube, Gabor Maté explică:
“Dependența nu este o alegere pe care cineva o face, nu este un eșec moral, nu este o decădere morală, nu este o slăbiciune de caracter, nu este un eșec al voinței, – așa cum societatea prezintă dependența, – nu este nici o boală mentală moștenită, – așa cum este tendința să fie văzută în mediile medicale, – de fapt, este un răspuns la suferința umană.”
Medicul spune că toate persoanele dependente de droguri cu care a lucrat au fost “traumatizate sever” în copilărie. Toate femeile au fost abuzate sexual și toți bărbații au fost traumatizați fie sexual, fizic, emoțional sau au fost neglijați.
“Mai degrabă decât a fi o boală sau o alegere a oamenilor, dependența este de fapt o încercare de a scăpa temporar de suferință”, afirmă expertul în traumă.
De aceea, acesta recomandă ca soluție pentru vindecarea dependențelor ajutorul în vindecarea traumelor: “Dependența este un răspuns la suferință. Ce au nevoie oamenii ca răspuns la dependență nu este judecata și nu doar controlul simptomelor. Ei au nevoie să fie ajutați să-și vindece traumele, deoarece este vorba doar despre traume”.
Din punctul de vedere al lui Gabor Maté, este în totalitate posibil “ca oamenii să-și vindece traumele suficient astfel încât să înceteze să fugă în dependențe, să reducă suferința traumelor lor”.
Cum traumele din copilărie se transformă în dependențe
Lucrând cu oameni dependenți de droguri, expertul citat a văzut cât de profund și extins este impactul experiențelor din copilărie asupra psihologiei adultului și asupra fiziologiei creierului adultului.
Potrivit acestuia, dependența este un proces fiziologic și psihologic complex care se manifestă în orice comportament care îi place persoanei.
El definește dependența ca fiind “orice comportament în care persoana găsește alinare și, de aceea, îl dorește puternic pe termen scurt, dar suferă consecințe negative pe termen lung și nu renunță în ciuda consecințelor negative”.
Dependențele cuprind orice comportament care se încadrează în definiția de mai sus, printre care:
Cocaină
Metamfetamine
Heroină
Fentanil
Marijuana
Nicotină
Alcool
Sex
Pariuri sportive
Relații pe internet
Shopping
Mâncatul
Munca
Sporturile extreme
Mersul la sală
Pornografia
Gabor Maté aduce în discuție două nevoi umane fundamentale:
1. Atașamentul – nevoia de conectare și apropiere de o altă ființă umană care are grijă de noi. “În lipsa unei persoane motivate să aibă grijă de noi și să se atașeze de noi în acest mod, nu putem supraviețui”, afirmă autorul, într-un alt video.
2. Endorfinele– neurotransmițători opioizi meniți să faciliteze atașamentul și care au asupra creierului efecte similare cu efectele heroinei și ale opioidelor.
“Din cauza stresului și a traumelor din primii ani de viață, aceste sisteme de secreție a endorfinelor nu se dezvoltă. Și când oamenii folosesc heroină, simt ca și cum ar primi o îmbrățișare caldă și blândă. Pentru prima dată, ei simt iubire și conectare, din acest motiv este atât de puternic”, explică autorul.
Potrivit acestuia, “atașamentul nu este o nevoie negociabilă”. O altă nevoie profundă este autenticitatea, care înseamnă a fi conectați cu noi înșine știind ce simțim și fiind capabili să acționăm în funcție de asta, adică instinctele, care, în esență, asigură supraviețuirea.
Ce se întâmplă, însă, când autenticitatea amenință relațiile de atașament?
“Ești un copil de 2 ani și te înfurii că nu poți mânca biscuitele înainte de cină. Dar părinții tăi nu se pot descurca cu furia (…) și îți transmit mesajul că un copil bun nu se înfurie, iar mesajul pe care îl percepi (…) este că un copil mic furios nu este iubit”, răspunde Gabor Maté. El spune că, pentru a păstra relațiile de atașament, copiii suprimă autenticitatea, pierzând conexiunea cu sine, cu instinctele lor.
“Renunțăm la autenticitatea noastră, apoi ne întrebăm cine naiba suntem? A cui este această viață? Cine experimentează toate acestea? Cine sunt eu de fapt? Acesta este punctul în care este nevoie să se întâmple reconectarea. Vindecarea are loc cu această reconectare.”
Din cauza acestui conflict tragic din copilărie dintre atașament și autenticitate cu care mulți dintre noi ne confruntăm, ne pierdem pe noi și pierdem legătura cu instinctul, explică expertul canadian.
Chiar dacă reușim să conștientizăm suferința traumei, cum o putem transforma?
Majoritatea oamenilor cred că trauma este ceea ce ți se întâmplă: divorțul părinților, certurile dintre ei, depresia mamei, alcoolismul tatălui, abuzul sexual sau fizic sau anumite pierderi. Însă, Gabor Maté afirmă că acestea sunt evenimente traumatice, fără să reprezinte de fapt trauma:
“Trauma nu este ceea ce ți se întâmplă ție. Trauma este ce se întâmplă în interiorul tău”.
Iată ce se întâmplă în interiorul persoanei traumatizate: se deconectează de emoțiile sale, se deconectează de corpul său, are dificultăți de a fi în momentul prezent, dezvoltă o imagine negativă a lumii sale, o imagine negativă despre sine, o imagine defensivă despre alți oameni.
Trauma se vindecă prin reconectarea la sine
În acest context, susține Gabor Maté, „dependența nu reprezintă problema, ci o încercare de a rezolva problema. Trauma se formează în copilărie, iar dependența este o încercare de a face față acestei traume, ceea ce reușește temporar, creând și mai multe probleme pe termen lung.”
Iată cum vede cunoscutul specialist în traume și dependențe procesul de vindecare a dependențelor:
„Chestiunea nu este doar de a recunoaște ceea ce s-a întâmplat acum mulți ani, ci și a recunoaște manifestările acelor evenimente în prezent și a le transcende. Și poți face asta reconectându-te cu tine însuți restabilind în primul rând conexiunea cu corpul tău și cu emoțiile pe care le-ai pierdut. Atunci când faci asta, când regăsești aceste lucruri, se întâmplă recuperarea, ceea ce înseamnă să te regăsești pe tine. Pierderea sinelui este esența traumei, astfel scopul real al tratamentului dependențelor, al tratamentului bolilor mintale și al oricărei vindecări este reconectarea”.
Dacă rezonezi cu abordarea Dr. Gabor Maté și dorești să citești mai multe despre dependențe, poți citi cartea „Pe tărâmul fantomelor înfometate”:
Iată și cele două videouri pe care le-am utilizat în documentarea acestui articol:
Ajutorul social în valoare de 2.000 de lei poate fi accesat după depunerea actelor doveditoare la primărie
Mamele aflate în situații de risc vor primi tichete sociale în valoare de 2.000 de lei. Proiectul legislativ a primit voturile pozitive ale Senatului, a anunțat ministrul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse, Gabriela Firea, într-o postare pe contul de Facebook.
„Astfel, mamele și nou-născuții din familii vulnerabile vor beneficia de un sprijin în valoare de 2.000 de lei pentru achiziția de articole medicale și de igienă, dar și de consiliere parentală”, scrie Gabriela Firea, o susținătoare a acestui proiect.
Potrivit Hotărârii de Guvern, de aceste tichete vor beneficia toate mămicile cu bebeluși de până în 3 luni.
Cu aceste tichete mamele pot să cumpere toate cele necesare pentru cei mici: de la scutece, articole sanitare și medicale pentru îngrijire până la haine, inclusiv trusou, a precizat ministrul.
Potrivit Gabrielei Firea, mamele cu bebeluși de până în 3 luni, care au o situație materială deficitară trebuie să se adreseze primăriilor unde au domiciliul pentru a solicita, pe baza documentelor depuse, tichetele sociale pe suport electronic în valoare de 2.000 de lei.
A fost aprobat și venitul minim de incluziune
Totodată, ministrul Familiei a mai anunțat că proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind venitul minim de incluziune, inițiat de ministrul Muncii, Marius Constantin Budăi, a fost aprobat.
„Practic, se ajustează calculul Venitului Minim de Incluziune, astfel încât cresc posibilitățile de asigurare a unui nivel de trai minimal pentru familiile și persoanele singure, dar și de prevenire a riscului de sărăcie în rândul copiilor și de abandon școlar”, a explicat Gabriela Firea.
De asemenea, mai spune ministrul, se instituie temeiul legal pentru ca persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali, să fie îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale și să aibă acces la servicii medicale adecvate, prin asigurarea acestora, fără plata contribuției sociale de sănătate.
Pe parcursul programelor KEN Academy, elevii dobândesc un set de abilități antreprenoriale
KEN Academy, primul program de educație antreprenorială și financiară pentru copii din România, ia în calcul extinderea pe plan intern și internațional în franciză.
Lansat în 2012 de antreprenorul în IT și real-estate Liviu Lepădatu împreună cu Carmen Iorgulescu, psiholog și trainer, conceptul KEN Academy a fost accesat de aproape 4.000 de copii din România. Este vorba despre elevi cu vârsta cuprinsă între 7 și 13 ani care au dobândit abilități de viitori antreprenori.
În acești zece ani, fondatorii și echipa de traineri ai KEN Academy construiesc programe care îi ajută pe copii să-și dezvolte abilități antreprenoriale și un stil de gândire independent și inovator.
Prima serie de cursanți KEN a numărat 18 elevi cu vârsta cuprinsă între 7 și 13 ani ai căror părinți doreau să-i ajute să-și dezvolte abilități extra-curriculare.
La zece ani de la lansare, numărul elevilor KEN a crescut de mai bine de aproape 20 de ori, depășind 300 de cursanți într-un an școlar.
Numărul de cursanți crește cu 15-30% pe an
”KEN Academy a pornit din dorința de a oferi copiilor români instrumentele necesare pentru a deveni antreprenori sau a lua cele mai bune decizii financiare, ca adulți. Eu sunt antreprenor, fac business de la începutul anilor 90 și tot ce am învățat despre domeniu a fost din experiență proprie. Să le oferi copiilor șansa să își dezvolte abilități antreprenoriale și o gândire independentă cât mai devreme în viață înseamnă să le pui la dispoziție instrumentele necesare pentru a avea succes cât mai devreme în viață. Mi-am dorit să fac acest proiect și mă bucur că am reușit să găsesc și partenerul de proiect potrivit. Alături de Carmen, am reușit să demonstrăm că antreprenoriatul înseamnă un set de valori, de principii, de gândire inovativă înainte de bani și în același timp am convins multe școli din România să ni se alăture. Sunt mândru că în acest moment, datorită KEN Academy, România are un potențial/o pepinieră de 4.000 de viitori antreprenori, știut fiind că peste tot în lume, inițiativa privată este motorul dezvoltării economice”, a declarat Liviu Lepădatu, fondator KEN Academy.
”KEN Academy a pornit ca o provocare: să ajutăm copiii să dobândească un set de abilități antreprenoriale. A fost un parcurs pe cât de frumos pe atât de greu, am plecat la drum într-un moment în care, în România, se vorbea mult despre antreprenoriat, dar ca atribut al lumii adulților nicidecum ca apanaj în educația copilului. Nivelul de încredere la acel moment în concept și instrumentele sale era unul scăzut, însă prezentul ne arată că am pus la punct un program solid de dezvoltare a copiilor, iar perseverența, inovația, seriozitatea și stabilitatea noastră ca echipă au susținut dezvoltarea conceptului”, spune și Carmen Iorgulescu, director executiv KEN Academy.
Potrivit acesteia, numărul copiilor care intră în programele KEN Academy crește cu 15-30% în fiecare an școlar, deoarece copiii învață „business prin joc și joacă”.
Acces la cursuri online și offline
Cursurile KEN Academy se desfășoară pe parcursul unui an școlar, sunt opționale și pot fi accesate atât online cât și offline.
Odată cu pandemia, fondatorii programului au deschis accesul către cursurile online și au lansat un program gratuit destinat tuturor copiilor din România.
Astfel, KEN și-a completat seria modulelor consacrate și a taberelor KEN Business Camps și a creat premisele dezvoltării la nivel național și internațional.
”KEN Academy este un program care s-a autofinanțat încă de la început. Costurile pentru program pe parcursul unui an școlar sunt cuprinse între 3.200 și 5.500 lei, pentru fiecare cursant, în funcție de programul ales și ne bucurăm să vedem că de la un an la altul cererea crește. De aceea, luăm în calcul ca, în viitorul apropiat, să accelerăm extinderea programului, atât pe piața românească cât și internațională, iar soluția la care ne gândim este dezvoltarea prin intermediul francizei. Este o provocare, însă avem încredere în stabilitatea proiectului demonstrată în primii zece ani de activitate”, a adăugat directorul executiv KEN Academy.
Peste 5.600 de români studiază în Olanda, ceea ce ne situează pe locul 3, după Germania și Italia, ca număr de studenți străini, arată datele oficiale.
Interesul universităților olandeze pentru a accepta studenți din România este în creștere de la an la an atât datorită numărului de studenți înscriși anual, cât și prin participarea la târgurile educaționale. Astfel, cele mai multe universități care participă la târgul educațional World Education Fair din acest weekend din provin din Olanda.
„Conform datelor oficiale, în acest moment sunt înregistrați peste 5.600 de studenți în Olanda. Sistemul este unul foarte ofertant pentru tinerii români pe toate planurile. În primul rând, la nivel academic există numeroase specializări în limba engleză, conectate direct la cerințele actuale din piața muncii. Pe lângă cele mai accesate programe de studiu din zona business, computer science și inginerie, sistemul olandez a dezvoltat numeroase specializări academice foarte nișate cum ar fi managementul în domeniul ospitalității, management în zona gaming și entertainment sau managementul sportiv”, explică Ana Maria Papp, Business Development Manager, Integraledu, într-un comunicat de presă.
Ea spune că, în Olanda, „nivelul taxelor de studiu este foarte accesibil pentru români. Vorbim de o taxă anuală de 2.200 euro, care în primul an este redusă la jumătate. În plus, statul olandez oferă numeroase granturi și împrumuturi care pot acoperi și costurile de trai”.
Pe locul al doilea, ca destinație de studiu preferată de români, se află Marea Britanie, urmată, în ordine, de Germania, Italia, Danemarca, SUA și Irlanda.
Tot mai multe familii își trimit copiii la studii gimnaziale în străinătate
În ceea ce privește studiul gimnazial și liceal, numărul de aplicații în Marea Britanie rămâne constant, alte destinații solicitate fiind: Elveția, Germania, Austria, Spania și America de Nord.
„Interesul pentru tinerii români se manifestă și din partea liceelor britanice, care vor fi prezente în număr mare la World Education Fair. În calitate de consultanți educaționali, am observat o tendință care se conturează de câțiva ani și anume că din ce în ce mai multe familii își trimit copiii la studii în Marea Britanie încă din gimnaziu tocmai pentru a se obișnui cu sistemul și a continua cu liceul și apoi studiile universitare în străinătate”, precizează Raluca Niculae, Manager Departament Tabere și Licee.
Liceele prezente la World Education Fair pot oferi burse academice și pentru performanțe sportive sau artistice în cuantum care poate reduce la jumătate taxa de școlarizare.
Topul domeniilor preferate de români pentru studiile în străinătate
Conform datelor Integraledu, specializările alese în 2022 se grupează astfel:
Computer Science
Economie și Afaceri
Artă și Design
Inginerie
Drept
Psihologie
Turism
Politică și Relații Internaționale
Cererea pentru taberele educaționale s-a triplat în acest an
De la tabere de ski și snowboarding în Germania și Elveția, la tabere exclusiviste de limba engleză în Dubai sau Mauritius – oferta de tabere educaționale în străinătate este foarte diversificată.
La World Education Fair vor fi prezente instituții care organizează tabere educaționale pentru toate categoriile de vârste, atât pentru vacanța de iarnă, cât și pentru următoarele vacanțe.
„Anul acesta am înregistrat o triplare a înscrierilor în tabere educaționale. Tinerii pot experimenta vacanțe axate pe ski sau snowboarding în Germania sau Elveția sau pot alege zone exclusiviste ca Dubai, Singapore sau Mauritius, unde își pot perfecționa limba engleză, pot dobândi abilități de leadership și public speaking, bucurându-se în același timp de cultura locală”, mai explică Raluca Niculae.
Referitor la costuri, aceasta precizează: „acestea încep de la 900 de euro pentru tabere de o săptămână în Germania și pot ajunge și până la 4.500 lire sterline pentru un internship de 10 zile în Londra, cu specialiști din diferite domenii. Costurile includ cursul, pensiune completă și programul recreativ”.
Târgul educațional World Education Fair are loc:
Pe 24 septembrie, în București, la hotel Radisson
Pe 25 septembrie, la Constanța, la Hotel Continental Forum
Pe 26 septembrie, la Brăila, la Biblioteca Județeană Panait Istrati
Accesul se face gratuit pe bază de înregistrare prealabilă pe site-ul evenimentului.
IntegralEdu este un important consultant educațional pentru studii în străinătate și pentru programele Work and Travel în SUA. Grupul de firme INTEGRAL are o experiență internațională de peste 28 de ani în oferirea de informații elevilor, părinților și tuturor celor interesați de alegerea celor mai bune programe educaționale și instituții de învățământ din străinătate, studii gimnaziale, liceale, universitare și centre de limbi străine.
Prezentă în România din anul 2008, IntegralEdu reprezintă peste 500 de instituții de învățământ de top din întreaga lume.
Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Poți afla mai multe despre cookie-urile pe care le folosim sau să le dezactivezi în setări.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Durată
Descriere
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
